Genese herpes

Genital herpes o se faʻamaʻi pipisi mai feusuaiga. E mafua mai ile siama o le herpes simplex (HSV).

O lenei tusitusiga e faʻatauaina i le HSV ituaiga 2 siama.

Genital herpes e afaina ai le paʻu poʻo le mucous membrane o le itutinosa. Ua pepesi le siama mai le tasi tagata i le isi a o faia feusuaiga.

E 2 ituaiga HSV:

• E masani ona aʻafia le gutu ma laugutu i le HSV-1 ma mafua ai le papala poʻo le papala fiva. Ae mafai ona salalau mai le gutu i le itutinosa i taimi o gutu feusuaiga.
• HSV ituaiga 2 (HSV-2) e masani ona mafua ai genital herpes. E mafai ona sosolo e ala ile paʻu fesoʻotaʻi pe ala ile vai mai le gutu poʻo itutinosa.

E te ono aʻafia ile herpes pe a fai o lou paʻu, measā, ule, poʻo lou gutu e faʻafesoʻotaʻi ma se tasi ua uma ona maua herpes.

E ono maua oe ile herpes pe a e paʻi ile paʻu o se tasi ua maua ile papala, papala, poʻo le mageso. Ae e mafai lava ona sosolo le siama, tusa lava pe leai ni faʻamaʻi poʻo se isi faʻailoga. I nisi tulaga, e te le iloa ua e aafia.

Genital HSV-2 faʻamaʻi e sili ona taatele i fafine nai lo aliʻi.

Tele o tagata e maua i le genital herpes e leai se papala. Poo i ai ia latou lava agamalu faʻailoga e le maitauina pe ua sese mo iniseti utia poʻo se isi paʻu tulaga.

Afai o faʻailoga ma faʻailoga e tutupu i le taimi o le amataga o le faʻamaʻi, e mafai ona oʻo ia i latou. O lenei faʻamaʻi muamua e masani ona tupu i totonu ole 2 aso ile 2 vaiaso talu ona pepesi.

Faʻailoga lautele e mafai ona aofia ai:

• Faʻaitiitia le fiaai
• Fiva
• Lagona maʻi lautele (malaise)
• E tiga le maso i le pito i lalo, o louvae, o le ogavae, po o tulivae
• Fula ma muʻamuʻa lymph nodes i le puʻu

Faʻailoga o kenera e aofia ai tamaʻi paʻu tiga ma tumu i le suavai manino poʻo le straw. Eria e maua ai le papala aofia ai:

• Fafo i fafo laugutu (labia), measā, faʻaʻautagata, faataamilo i le anus, ma luga o ogavae poʻo papa (i fafine)
• Peni, scrotum, faataamilo i le anus, i luga o ogavae poʻo papa (i tamaloloa)
• Gagana, gutu, mata, pulu, laugutu, tamatamailima, ma isi vaega o le tino (i itupa uma)

Ae le i aliali mai le paʻu, atonu e i ai le tagitagi, mu, mageso, poʻo le tiga i le nofoaga o le a oso ai le paʻu. A malepe le paʻu, latou te tuʻu papala papau e matua tiga tele. O nei papala gagau i luga ma faʻamalolo i le 7 i le 14 aso pe sili atu.

O isi faʻailoga e mafai ona aofia ai:

• Tiga pe a pasi lau miaga
• Faʻamamaina o le puta (i fafine) poʻo
• Faʻafitauli faʻamamaina le lapisi e ono manaʻomia ai se faʻamaʻi urinary

O le faʻamaʻi lona lua e mafai ona aliali mai i ni vaiaso poʻo ni masina mulimuli ane. E masani ona laʻititi le ogaoga ma e vave ona alu 'ese nai lo le faʻamaʻi muamua. I le aluga o taimi, o le numera o faʻamaʻi ono ono faʻaititia.

E mafai ona faia suʻega i paʻu o le paʻu poʻo le paʻu e iloa ai le herpes. O nei suʻesuʻega e masani ona faia pe a pa se tasi i se faʻamaʻi muamua ma pe a maua e fafine maʻitaga ni faʻailoga o le genital herpes. O suʻega e aofia ai:

• Aganuu o suavai mai se paʻu poʻo matala matala. O lenei suʻega ono lelei mo HSV. E sili ona aoga ile taimi ole pa muamua.
• Polymerase chain reaction (PCR) faia luga suavai mai se paʻu. Ole suʻega sili lea ona saʻo e iloa ai pe o iai le siama o le herpes ile palama.
• Toto suʻega e siaki ai le maualuga o le antirus i le herpes virus. O nei suʻega e mafai ona faʻamaonia ai pe na aafia se tagata i le siama o le herpes, e oʻo lava i le va o faʻamaʻi. O se faʻaiuga lelei o le suʻega pe a le maua se tagata i se faʻamaʻi, e mautinoa ai le aafia o le siama i se taimi ua tuanaʻi.

I le taimi nei, e le fautuaina e le au atamamai le siakiina o le HSV-1 poʻo le HSV-2 i talavou poʻo tagata matutua e leai ni a latou faʻailoga, e aofia ai ma fafine maʻitaga.

E le mafai ona faʻamalolo le genpes herpes. O vailaʻau e tau ai siama (pei o le acyclovir poʻo le valacyclovir) e mafai ona faatonuina.

• O vailaʻau nei e fesoasoani e faʻamamaina le tiga ma le le mautonu i le taimi o le pepesi i le faʻamaloloina vave o le papala. E foliga mai latou te galulue lelei i le taimi o le muamua osofaʻiga nai lo mulimuli ane afaina.
• Mo faʻamaʻi faʻafuaseʻi, e tatau ona inuina le vailaʻau i le taimi lava e amata ai le tingling, mu, poʻo le mageso amata, pe o le taimi lava e oso mai ai le paʻu.
• Tagata e tele faʻamaʻi pipisi ono inuina nei vailaʻau i aso uma i luga o se vaitaimi o taimi. E fesoasoani lea e puipuia ai mai faʻamaʻi pe faʻapuʻupuʻuina lo latou umi. E mafai foi ona faʻaititia ai le avanoa e tuʻuina atu ai herpes i seisi tagata.
• O aʻafiaga e seasea tupu i le acyclovir ma le valacyclovir.

E mafai ona togafitia fafine maʻitaga mo le herpes ile masina mulimuli o le maitaga e faʻaititia ai le avanoa e maua ai ile faʻamaʻi i le taimi e fanau ai. Afai e i ai se faʻamaʻi i le taimi o le kilivaina, o le C-vaega o le a fautuaina. Ole mea lea e faʻaititia ai le avanoa e pisia ai le pepe.

Mulimuli i lau faufautua soifua maloloina fautuaga ile auala e tausi ai au faʻailoga o le herpes ile fale.

Oe mafai ona faʻafaigofieina le popolevale o maʻi e ala i le auai i le herpes lagolago kulupu. O le fefaʻasoaaʻi ma isi e masani ona maua ni faʻafitauli ma faʻafitauli e mafai ona fesoasoani ia te oe e te le lagona ai le tuua toʻatasi.

O le taimi lava e te aʻafia ai, o le siama e nofo ai i lou tino mo aso o totoe o lou ola. Nisi tagata e leai lava se isi vaega. O isi e masani ona pepesi ma afaina ai i le lelavava, maʻi, masina faʻafuaseʻi, poʻo le atuatuvale.

O fafine maʻitaga o loʻo maua i siama genital herpes pe a latou fananau e ono pasi le siama ia latou pepe. Herpes mafai mafua ai se faiʻai siama i pepe faatoa fananau mai. E taua lou iloa e lau tautua pe oe maua i le papala i le papala pe na maua se faʻamaʻi i le taimi ua tuanaʻi. Ole mea lea e faʻatagaina ai ni laʻasaga e faia e taofi ai le pasi atu o le faʻamaʻi i le pepe.

O le siama e mafai ona sosolo atu i isi vaega o le tino, aofia ai le faiʻai, mata, esophagus, ate, ivitu, poʻo mama. O nei faʻalavelave e mafai ona tupu i tagata e vaivai vaivaiga ona o le HIV poʻo ni vailaʻau.

Valaʻau lau tautua peʻa iai sau faʻailoga o genital herpes pe afai e te maua ile fiva, tiga le ulu, puaʻi, poʻo isi faʻailoga i le taimi pe ina ua maeʻa le faʻamaʻi o le herpes.

A iai sau genital herpes, e tatau ona e taʻu atu i lau paʻaga o loʻo maua oe ile faʻamaʻi, tusa lava pe leai sau faʻailoga.

O le condoms o le auala sili lea e puipuia ai mai le puʻeina o genital herpes i taimi o feusuaiga.

• Faʻaoga saʻo le condom i taimi uma e fesoasoani e taofi ai le pepesi o faʻamaʻi.
• Naʻo le condom e masani ona faʻamaʻi le faʻamaʻi. O le membrane manu (paʻu mamoe) e le ola le condom aua e mafai e le siama ona ui atu i totonu.
• O le faʻaaogaina o le fafine condom e faʻaititia ai foʻi le aʻafia o le genital herpes.
• E ui lava e seasea tupu, e mafai lava ona e maua i le genital herpes peʻa e faʻaaogaina le condom.

Herpes - genital; Herpes simplex - genital; Herpesvirus 2; HSV-2; HSV - faʻafitauli amata

• Fafine fanaua fanautama

Habif TP. Faʻamaʻi pipisi i faʻamaʻi pipisi. I le: Habif TP, ed. Dermatology Togafitiga. 6th ed. Filatelefia, PA: Elsevier; 2016: mata 11.

Schiffer JT, Corey L. Herpes simplex siama. I totonu: Bennett JE, Dolin R, Blaser MJ, eds. Mandell, Douglas, ma Bennett's Mataupu Faavae ma Faʻataʻitaʻiga o Faamaʻi pipisi. 9th ed. Elsevier; 2020: mata 135.

US Preventive Services Task Force, Bibbins-Domingo K, Grossman DC, et al. Suʻesuʻeina Serologic mo siama genital herpes: Faʻamatalaga fautuaina a le US Preventive Services Task Force. IAMA.2016; 316 (23): 2525-2530. PMID: 27997659 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27997659.

Whitley RJ, Gnann JW. Herpes simplex siama siama. I totonu: Goldman L, Schafer AI, eds. Faʻafomaʻi Goldman-Cecil. 26th lomiga. Filatelefia, PA: Elsevier; 2020: mata 350

Workowski KA, Bolan GA; Nofoaga autu mo le Faʻatonutonuina ma Faʻamaʻi. Faʻafeiloaʻiga faʻamaʻi o faʻamaʻi pipisi, 2015. MMWR Fautua Rep. 2015; 64 (RR-03): 1-137. PMID: 26042815 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26042815.