H1N1 tui: o ai e mafai ona tago i ai ma faʻamuamua tali leaga

Anotusi

• O ai e mafai ona ave
• O ai e le mafai ona ave
• Matua tali leaga
• Faʻafefea ona iloa pe o saogalemu le tui

O le tui H1N1 o loʻo iai ni vaega o le faʻamaʻi fulū A, o le fesuiaʻiga o le siama o le fulū masani, e faʻaosofia ai le gaioiga o le puipuiga e faʻatupu ai ni vailaʻau e teteʻe ai i le H1N1, lea e osofaʻia ma fasiotia le siama, puipuia le tagata mai le faʻamaʻi.

O lenei tui e mafai ona faia e soo se tasi, ae o ni vaega faʻapitoa e i ai le faʻamuamua, pei o tagata matutua, tamaiti poʻo tagata e maua i faʻamaʻi ogaoga, ona e sili atu le lamatiaga o faʻamaʻi ogaoga e ono lamatia ai le ola. A uma ona fai le tui, e masani ona iai ni faʻalavelave e pei o le tiga, mumu poʻo le fulafula i le nofoaga na tuiina, lea e faʻaleleia atili i ni nai aso.

O le tui H1N1 o loʻo avanoa e le SUS e aunoa ma se totogi i ni vaega e ono lamatia, ma o loʻo faʻatautaia i nofoaga autu mo le soifua maloloina i tausaga uma. Mo tagata e leʻo iai i ni vaega faʻaletonu, o le tui e mafai ona maua i falemaʻi tumaoti e faʻapitoa i tui.

O ai e mafai ona ave

O le tui H1N1 e mafai ona ave e seisi, e ova atu ma le 6 masina le matua, e puipuia ai faʻamaʻi e mafua mai ile siama o le siama A, o le H1N1.

Peitai, o nisi kulupu e ave le faʻamuamua e fai tui:

• Soifua Maloloina polofesa;
• Tina maʻitaga i soʻo se taimi faʻataga;
• Tamaʻitaʻi e oʻo atu i le 45 aso talu ona tuʻuina atu
• Toeaina mai le 60 tausaga le matua;
• Faiaoga;
• Tagata e iai faʻamaʻi tumau pei ole fatu poʻo le le aoga ole ate;
• Tagata e maua i faʻamaʻi mama, pei ole maʻi sela, bronchitis poʻo le faamamafa;
• Tagata ma faʻamaʻi fatu;
• Tamaiti talavou ma talavou mai le 12 i le 21 tausaga le matutua i lalo ole sosaiete-aʻoaʻoga fua;
• Pagota ma polofesa i le falepuipui faiga;
• Tamaiti mai le ono masina i le ono tausaga le matutua;
• Faitau aofai o tagata

Ole puipuiga na ofaina e le tui ole H1N1 e masani ona amata mai ile 2 ile 3 vaiaso pe a uma le tui ma e mafai ona tumau mai le 6 ile 12 masina, o lea e tatau ai ona faʻatautaia ile tausaga uma.

O ai e le mafai ona ave

O le tui H1N1 e le tatau ona tuʻuina atu i tagata o loʻo afaina i fuamoa, ona o le tui o loʻo iai fualaʻau fuamoa i ana sauniuniga, lea e mafai ona oʻo atu ai i se faʻafitauli ogaoga o le faʻamaʻi poʻo le teteʻi o le anaphylactic. O le mea lea, vailaʻau tui e masani ona faʻaogaina i falemaʻi falemaʻi, falemaʻi poʻo falemaʻi o loʻo i ai masini mo vave tausiga pe a tupu se faʻaletonu tali atu.

I se faʻaopopoga, o lenei tui e le tatau ona faia e tamaiti i lalo o le 6 masina le matutua, e tagata e maua i le fiva, ogaoga siama, toto poʻo le faʻafefeteina o faʻafitauli, Guillain-Barré syndrome poʻo ni tulaga e faʻavaivaia ai le tino puipuia pei o tagata mamaʻi o le siama o le HIV pe faia togafitiga o le kanesa.

Matua tali leaga

O le leaga o tali a tagata matutua e ono tupu pe a uma ona fai le tui ole H1N1 o:

• Paʻu, mumu pe fulafula i le nofoaga na tui;
• Ulu o le ulu;
• Fiva;
• Faanoi;
• Mama;
• Faasoesa mata;
• Tiga maso.

O le mea masani, o nei faʻailoga e le tumau ma faʻaleleia i ni nai aso, ae peitaʻi, a le faʻaleleia atili, e tatau ona e faʻafesoʻotaʻi le fomaʻi pe saili se potu faʻafuaseʻi.

I tamaiti, o le sili ona taatele tali leaga, lea e tatau ona lipotia i le fomaʻi tamaititi e masani ona vaʻaia le tamaititi, o tiga i le tui nofoaga, itaitagofie, rhinitis, fiva, tale, leai se fia 'ai, puaʻi, manava, tiga maso poʻo tiga faʻaa .

Faʻafefea ona iloa pe o saogalemu le tui

O tui uma o loʻo faʻatautaia i le vaega tumaʻoti poʻo falemaʻi ma falemaʻi o le soifua maloloina e le SUS ua faʻamaonia e Anvisa, lea e i ai le faʻatonutonuina lelei o tui ma, o lea la, e faʻatuatuaina ma puipuia le tagata mai faʻamaʻi eseʻese.

O le tui H1N1 e saogalemu, ae e faʻatoa aoga pe a fai e le tino puipuia o le tagata le lava o vailaʻau e teteʻe ai i le H1N1 e puipuia ai faʻamaʻi o le siama, o lea e taua ai le maua o le tui i tausaga taʻitasi, aemaise lava i tagata o loʻo lamatia. e mafai ona oti ai.