Hepatitis A.

Hepatitis A o le pupuga (ita ma fulafula) o le ate mai le siama hepatitis A.

O le hepatitis A siama e maua tele i le nofoa o le tagata ma le toto o se tagata ua aafia. O le siama e tusa ma le 15 i le 45 aso ae e leʻi tupu ni faʻailoga ma i le vaiaso muamua o maʻi.

E mafai ona maua oe ile hepatitis A pe a fai:

• E te 'ai pe inu meaʻai poʻo vai na faʻaleagaina e faʻataʻavale (feces) o loʻo i ai le siama o le hepatitis A. O fualaʻau 'aina ma fualaʻau e leʻi faʻamamaina ma fualaʻau, shellfish, aisa, ma le vai e masani ona maua ai faʻamaʻi.
• Na e faʻafesoʻotaʻi le faʻataulaga poʻo le toto o se tagata o loʻo maua nei ile faʻamaʻi.
• O se tagata e maua i le hepatitis A, e faʻamaʻi atu le siama i se mea poʻo se meaʻai ona o le leaga o le fufuluina o lima pe a uma ona faʻaaoga le faleuila.
• Oe e te auai i faiga faʻafeusuaiga e aofia ai tuʻu-anal faʻafesoʻotaʻi.

E le o tagata uma ei ai faʻailoga ma le siama hepatitis A. O le mea lea, e sili atu le tele o tagata ua pisia nai lo o faʻamaonia pe lipotia.

Mea lamatia aofia ai:

• Faigamalaga i fafo, aemaise i Asia, Saute poʻo Amerika Tutotonu, Aferika ma Sasaʻe tutotonu
• IV faʻaaogaina fualaʻau
• Nofo i se nofoaga tausi soifua
• Galue i se soifua maloloina, meaai, poʻo alavai alavai
• 'Aiina o atigi figota pei o faisua ma mageso

O isi faʻamaʻi masani o le siama o le hepatitis e aofia ai le hepatitis B ma le hepatitis C. Hepatitis A e pito sili ona ogaoga ma agamalu o nei faamaʻi.

Faʻailoga e masani ona faʻaalia 2 i le 6 vaiaso talu ona aʻafia ile siama ole siama ole hepatitis A. E masani ona agamalu, ae e ono umi ni masina, ae maise i tagata matutua.

Faʻailoga aofia ai:

• Uru pogisa
• Le lavava
• Mageso
• Leai o le fiaai
• Fiva maualalo
• Faanoi ma puaʻi
• Putu poʻo ni kelei-lanu o faʻataʻavalevale
• Paʻu samasama (jaundice)

O le a faʻatautaia e le fomaʻi le soifua maloloina se suʻega o le tino, lea e ono faʻaalia ai o lou ate ua faʻateleina ma muʻamuʻa.

Toto suʻega ono faʻaalia:

• Siitia IgM ma IgG sela i le hepatitis A (IgM e masani ona lelei i luma ole IgG)
• IgM antodies e aliali mai i le taimi o le faʻamaʻi pipisi
• Maualuga gaʻo o le ate (ate function test), aemaise lava transaminase vaega o le enzyme

E leai se faʻapitoa togafitiga mo hepatitis A.

• Oe tatau ona malolo ma tumau lelei faʻamalūlūina pe a o le faʻailoga e sili ona leaga.
• O tagata e maua i le hepatitis matuitui e tatau ona aloese mai le ava malosi ma vailaʻau oona oona i le ate, e aofia ai acetaminophen (Tylenol) i le taimi o le matuitui maʻi ma mo ni masina talu ona toe malosi.
• O meaʻai lololo e ono mafua ai le puaʻi ma e sili ona aloese mai ai ile taimi ogaoga ole maʻi.

O le siama e le tumau i le tino pe a uma le siama.

Tele o tagata e maua ile hepatitis A e toe maua i totonu ole 3 masina. Toeititi lava o tagata uma e sili atu le lelei i totonu ole 6 masina. E leai se tumau tumau pe a maeʻa ona e toe faʻaleleia. Faʻapea foi, oe le mafai ona toe maua i le faʻamaʻi. E i ai le maualalo lamatiaga mo le oti. O le aʻafiaga e maualuga atu i tagata matutua ma tagata e maua i faʻamaʻi masani o le ate.

Valaʻau lau tautua pe a iai ni faʻailoga o le hepatitis.

O fesoasoani o loʻo mulimuli mai e mafai ona fesoasoani e faʻaititia ai le aʻafiaga o le pepesi pe puʻeina le siama.

• Ia fufulu lelei ou lima i taimi uma pe a maeʻa ona faʻaaoga le faletaele, ma a oʻo atu i taimi e te fesoʻotaʻi ai ma le toto o le tagata na aʻafia, faʻamaʻa, poʻo isi suavai o le tino.
• Aloese mai meaai ma vai le mama.

O le siama e ono sosolo vave i isi nofoaga tausi fale ma isi nofoaga o tagata e fesoʻotaʻi vavalalata. O le fufuluina atoatoa o lima i luma ma pe a uma suiga o napekini, aʻo leʻi tuʻuina atu meaai, ma pe a maeʻa ona faʻaaoga le faleuila atonu e fesoasoani e puipuia ai faʻamaʻi.

Fesili i lau tautua e uiga i le tui puipuia o le globulin poʻo le tui o le hepatitis A pe afai e te aafia i le faʻamaʻi ma e leʻi maua le tui o le hepatitis A poʻo le hepatitis A.

Mafuaʻaga masani mo le mauaina o se tasi poʻo uma o nei togafitiga aofia ai:

• E maua oe ile hepatitis B poʻo le C poʻo se isi lava faʻamaʻi o le ate i taimi uma.
• O loʻo e nofo ma se tasi ua maua ile hepatitis A.
• Talu ai nei na e faia ai se feusuaiga ma se tasi ua maua i le hepatitis A.
• Talu ai nei na e tufatufaina ai fualaʻau faʻasaina, a le tui poʻo le le afaina, i se tasi ua maua ile hepatitis A.
• Sa fai sau fesoʻotaʻiga vavalalata ma seisi taimi i se tasi ua maua ile hepatitis A.
• Na e 'ai i totonu o se faleʻaiga na maua ai meaʻai poʻo meaʻai na aʻafia na maua i siama pe na afaina i le papala.
• O loʻo e fuafuaina e malaga i nofoaga e masani ai le hepatitis A.

Tui e puipuia mai le siama o le hepatitis A o avanoa. E amata ona puipuia le tui i le 4 vaiaso pe a maeʻa ona e faia le tui muamua. Oe o le a manaʻomia e maua se booster fana 6 i le 12 masina mulimuli ane mo umi-taimi puipuiga.

Tagata malaga e tatau ona faia laʻasaga nei e puipuia ai mai le mauaina o faʻamaʻi:

• Aloʻese mai oloa susu.
• Aloʻese mai aano o iʻa mata ma iʻa e leʻi vela.
• Faʻaeteete i fualaʻau 'aina atonu sa fufuluina i le vai le mama. Tagata malaga e tatau ona velo ese uma fou fualaʻau ma fualaʻau latou lava.
• AUA le faʻatauina ni meaʻai mai le au faʻatau oloa i le auala.
• Tui puipuia e faasaga ile hepatitis A (ma atonu ole hepatitis B) pe a e faimalaga atu i atunuu e tutupu ai le faamai.
• Faʻaaoga na o kapoti fagu vai e fufulu nifo ma inu. (Manatua o aisa cubes mafai ona maua siama.)
• A faʻapea e le maua se fagu vai, o le vai pupuna le auala sili e faʻateʻa ai le hepatitis A. Aumai le vai i se faʻapuna atoa pe a ma le 1 minute e sefe ai.
• O meaʻai faʻavevela e tatau ona vevela pe a paʻi ma 'aʻai loa.

Hepatitis Viral; Hepatitis pipisi

• Polokalama Digestive
• Hepatitis A.

Freedman MS, Hunter P, Ault K, Kroger A. Komiti Faufautua i Faiga o Tui Puipuia na fautuaina le tuʻuina atu o tuipuipui mo tagata matutua e 19 tausaga pe sili atu - Iunaite Setete, 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020; 69 (5): 133-135. PMID: 32027627 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32027627.

Pawlotsky J-M. Hepatitis viral matuia. I totonu: Goldman L, Schafer AI, eds. Faʻafomaʻi Goldman-Cecil. 26th lomiga. Filatelefia, PA: Elsevier; 2020: mata 139

Robinson CL, Bernstein H, Poehling K, Romero JR, Szilagyi P. Komiti Faufautua i le Faʻataʻitaʻigaina o Tino puipuia le faʻasologa o tui puipuia mo tamaiti ma talavou matutua 18 tausaga pe laiti atu - United States, 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020; 69 (5): 130-132. PMID: 32027628 www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/32027628.

Sjogren MH, Bassett JT. Hepatitis A. I: Feldman M, Friedman LS, Brandt LJ, eds. Sleisenger ma le Fordtran's Gastrointestinal ma le Maʻi o le ate: Pathophysiology / Diagnosis / Management. 10 ed. Filatelefaia, PA: Elsevier Saunders; 2016: mata 78.