Faʻaleaogaina Intercostal

E tupu i tua le Intercostal retractions pe a toso i totonu maso i le va o ivi asoaso. O le gaioi e masani lava o se faʻailoga o le tagata ei ai se faʻafitauli manava.

Intercostal retractions o se faʻalavelave faʻafuaseʻi.

O le puipui o lou fatafata e fetuutuunai. E fesoasoani lea ia te oe e manava masani ai. Maʻaʻa maso ua taʻua o le cartilage faʻapipiʻi ou ivi asoaso i le ponaivi ponaivi (sternum).

O maso intercostal o maso i le va o ivi asoaso. I le taimi o le mānava, nei maso masani faʻapipiʻiina ma toso le ivi asoaso luga. E faʻalauteleina lou fatafata ma faʻatumuina le ea i le ea.

Ole tali a le Intercostal e mafua mai ile faʻaititia ole mamafa ole ea i totonu o lou fatafata. E mafai ona tupu lenei mea pe a fai o le vaega pito i luga o le alatele (trachea) poʻo ni tamaʻi ala o le ea (bronchioles) ua poloka uma. O lona iʻuga, e mitiʻia i totonu musele o le intercostal, i le va o ivi asoaso, pe a e manava. Ole faʻailoga lea ole auala poloka. Soʻo se faʻafitauli tau le soifua maloloina e mafua ai le poloka i ala o le ea o le a mafua ai ona toe solomuli intercostal.

Faʻaleaogaina intercostal ono mafua mai i:

• O se ogaoga, aano o le tino atoa tali atu anaphylaxis
• Asthma
• Fula ma faʻaputuga gaʻo i luga o le ea alatele i le mama (bronchiolitis)
• Faʻafitauli manava ma se paʻu tale (croup)
• Fula o le tino (epiglottis) e ufiufi ai le pupuni
• Tino mai fafo i totonu o le matagi
• Niumonia
• O le faʻafitauli o le mama i pepe ua fananau mai e taʻua o le respiratory depression syndrome
• Aoina o nana i totonu o aano i tua o le faʻaʻi (retropharyngeal abscess)

Saili loa le fesoasoani faʻafomaʻi pe a fai o intercostal retractions e tupu. Lenei mafai ona avea ma faʻailoga o se poloka vaʻalele, lea e mafai ona vave avea faʻafefe ola.

Saili foi se togafitiga faafomaʻi pe a fai o lanu o le paʻu, laugutu, poʻo fao, pe a fai ua le mautonu le tagata, fia moe, pe faigata ona ala i luga.

I se faʻalavelave faʻafuaseʻi, e muamua ona faia e le 'au e tausi soifua maloloina ni laʻasaga e fesoasoani ia te oe manava. E te ono mauaina le okesene, vailaʻau e faʻaititia ai le fulafula, ma isi togafitiga.

A e manava lelei, o le a suʻesuʻe oe e le tausi soifua ma fesili e uiga i lau talaʻaga faʻafomaʻi ma faʻailoga, pei o le:

• O anafea na amata ai le faʻafitauli?
• O faʻasolosolo lelei, leaga, pe tumau tutusa?
• E tupu i taimi uma?
• Na e maitauina se mea taua e ono mafua ai se poloka vaʻalele?
• O a isi faʻailoga o loʻo iai, pei o le lanumoana lanu o le paʻu, faʻasusu, leo maualuga pe a manava, tale poʻo le faʻaʻi?
• Ua i ai se manava i totonu o le ea auala?

O suʻega e mafai ona faia e aofia ai:

• Kesi toto Arterial
• Fatafata x-ray
• Faitau atoa le toto (CBC)
• Pulse oximetry e fua ai le maualuga ole okesene ile toto

Faʻafuaseʻi o maso o le pusa

Brown CA, Puipui RM. Airway I: Puipui RM, Hockberger RS, Gausche-Hill M, eds. Togafitiga Faʻafuaseʻi a Rosen: Faʻataʻitaʻiga ma Togafitiga Faʻafomaʻi. 9th ed. Filatelefia, PA: Elsevier; 2018: mata 1

Rodrigues KK, Roosevelt GE. Ogaoga le afaina o le alatele i luga o le alatele (croup, epiglottitis, laryngitis, ma siama tracheitis). I le: Kliegman RM, St. Geme JW, Blum NJ, Shah SS, Tasker RC, Wilson KM, eds. Nelson Tusitusiga o Pediatrics. 21 ed. Filatelefia, PA: Elsevier; 2020: chap 412.

Sharma A. Faʻalavelave manava. I: Kliegman RM, Lye PS, Bordini BJ, Toth H, Basel D, eds. Nelson Pediatric Faʻailoga-Faʻavae Diagnosis. Filatelefia, PA: Elsevier; 2018: mata 3.