Antinuclear antibody vaega

O le antinuclear antibody panel o se suʻega toto e tilotilo i antinuclear antibodies (ANA).

O le ANA o ni vailaʻau faʻatupuina e le tino puipuia lea e fusifusia i aano o le tino. Ole suʻega ole vailaʻau ole antinuclear e suʻe ai ni vailaʻau e fusifusia i se vaega ole sela ua taʻua ole nucleus. O le suʻega suʻega e iloa ai pe o iai ni vailaʻau. O le suʻega foi e fuaina le tulaga, taʻua o le titer, ma le mamanu, lea e mafai ona aoga.Afai e lelei le faʻataʻitaʻiga, e mafai ona faia se faʻataʻitaʻiga o faʻataʻitaʻiga e faʻailoa ai faʻapitoa antigen. Lenei o le ANA antibody panel.

E toʻesea le toto mai se alatoto. Tele o taimi, o se uaua i totonu o le tulilima poʻo tua o le lima e faʻaaogaina. Ua faamama le 'upega tafaʻilagi i vailaʻau fasioti tagata (antiseptic). O le soifua maloloina e afifi se fusipaʻu faʻataʻamilomilo i le ogalima i luga e faʻapipiʻi le vaega ma faʻafefeteina le alatoto i le toto.

Ma le isi, e tuʻu lemu e le tagata tuʻufaʻi se nila i totonu o le alatoto. E faaputuputu le toto i totonu o se ipu vai poʻo se paipa faapipii faʻapipiʻi i le nila. Ua aveʻese le paʻu faʻamau mai lou lima.

A uma loa ona faʻaputuputu le toto, ona aveʻese lea o le nila, ma ua tanu le nofoaga o le tui e taofi ai le alu toto.

I tama meamea poʻo tamaiti laiti, e mafai ona faʻaaoga se meafaigaluega maai e taʻu o le lancet e tui ai le paʻu ma tafe ai le toto. E faʻaputuputu le toto i totonu o se tamaʻi paipa tioata e taʻu o le paipa, pe o luga o se ata faʻaseʻe poʻo se fasimea O se fusi e mafai ona tuʻuina i luga atu o le eria peʻa iai se toto.

Faʻamoemoeina i le fale suʻesuʻe, o le suʻega ono mafai ona faʻagasolo i auala eseese. Tasi le metotia manaʻomia ai se enisinia e suʻesuʻeina se faʻataʻitaʻiga toto i lalo o se microscope faʻaaogaina ultraviolet malamalama. O leisi e faʻaaoga se mea faigaluega otometi e faʻamaumau ai iʻuga.

Leai se faʻapitoa sauniuniga e manaʻomia. Peitai, o nisi fualaʻau, e aofia ai fualaʻau taofiofia fanau, procainamide, ma thiazide diuretics, aafia ai le saʻo o lenei suʻega. Ia e mautinoa e iloa e lau tautua au vailaʻau uma e te inu.

A faʻaofi le nila e toso le toto, o nisi tagata e lagona le feololo tiga. O isi e ono lagona naʻo se tuia poʻo se lagona tiga. A maeʻa, atonu e i ai ni faʻagatete.

Oe ono manaʻomia lenei suʻega peʻa iai ni faʻailoga o se faʻamaʻi o le autoimmune, aemaise lava systemic lupus erythematosus. O lenei suʻega e mafai ona faia pe a fai e te leʻi faʻamatalaina auga e pei o le gugu, mageso, poʻo le tiga tiga.

O ni tagata masani e maualalo le maualuga ole ANA. O le mea lea, o le i ai o se maualalo tulaga o le ANA e le masani ona le masani ai.

ANA ua lipotia o se "titer". Maualalo titers i le tulaga o le 1:40 i le 1:60. O se faʻataʻitaʻiga lelei ANA e sili atu lona taua pe a fai o loʻo ia oe ni vailaʻau e teteʻe atu ai i le faʻalua o le DNA.

Ole iai o le ANA e le faʻamaonia ai se faʻamaoniga ole systemic lupus erythematosus (SLE). Peitaʻi, o le le lava o le ANA ua faʻafaigata ai ona maua na faʻamaoniga.

E ui lava o le ANA e masani ona faʻailoaina ma le SLE, o se lelei ANA suʻega mafai foi ona avea ma faʻailoga o isi autoimmune faʻamaʻi.

E masani ona fesuisuiaʻi vaega eseese o tau masani ile falefaigaluega eseese. Talanoa i lau tautua e uiga i le uiga o au faʻapitoa suʻega iʻuga.

O faʻataʻitaʻiga i luga atu o loʻo faʻaalia ai fuataga masani mo iʻuga mo nei suʻega. O nisi potu suesue e faʻaaoga eseese fuataga pe ono suʻesuʻeina faʻataʻitaʻi eseese.

O isi suʻega e mafai ona faia ile toto ile suʻega ole ANA lelei e maua ai nisi faʻamatalaga.

Ina ia faia le faʻamaoniga o le SLE, e tatau ona i ai ni vaega faʻapitoa e pei o le ANA. I se faʻaopopoga, nisi faʻapitoa ANA antipolo fesoasoani e faʻamaonia le faʻamaoniga.

Ole iai ole ANA ile toto atonu e mafua mai ile tele o isi faʻalavelave e ese mai ile SLE. E aofia ai:

FAAMAUGA AUTOIMMUNE

• Faʻafefiloi fesoʻotaʻiga maʻi
• Lupani erythematosus faʻaosofia fualaʻau
• Myositis (faʻamaʻi maso musele)
• Rheumatoid gugu
• Sjögren syndrome
• Sclerosis faiga (scleroderma)
• Faʻamaʻi thyroid
• Hepatitis o le autoimmune
• Lymphomas

INFECTIONS

• EB siama
• Hepatitis C
• HIV
• Parvovirus

O uaua ma alatoto e eseese i le tele mai le tasi tagata i le isi, ma mai le tasi itu o le tino i le isi. Mauaina o le toto mai nisi tagata atonu e sili atu le faigata nai lo isi.

O isi faʻafitauli e fesoʻotaʻi ma le tosoina o le toto e laʻititi, ae mafai ona aofia ai:

• Toto tele
• Faaseʻe pe lagona le mumu o le ulu
• Hematoma (toto faʻaputuputu i lalo o le paʻu)
• Faamaʻi (o se laʻititi tulaga lamatia soʻo se taimi le paʻu ua paʻu)

O lau tautua o le a faʻaaogaina iʻuga o le ANA vaega e fesoasoani ai i le faia o se faʻamaoniga. Toetoe lava o tagata uma o loʻo galulue SLE e iai se ANA lelei. Ae ui i lea, o se lelei ANA na o ia lava e le lava e faia ai se faʻamaoniga o le SLE poʻo se isi lava faʻamaʻi autoimmune. O faʻataʻitaʻiga a le ANA e tatau ona faʻaaoga faʻatasi ma lau talaʻaga faʻafomaʻi, suʻega faʻaletino ma isi suʻega fale suesue.

Ole ANA mafai ona lelei ile aiga o tagata ole SLE e leai ni latou lava SLE.

E i ai le maualalo tele avanoa o le atinaʻeina o le SLE i se taimi mulimuli ane o le olaga pe a fai na o le mauaina o se maualalo titer o ANA.

ANA; ANA vaega; ANA reflexive vaega; MALIE - ANA; Systemic lupus erythematosus - ANA

• Tofotofoga toto

Alberto von Mühlen C, Fritzler MJ, Chan EKL. Togafitiga ma falesuesue suʻesuʻega o faʻamaʻi rheumatic faʻafitauli. I totonu: McPherson RA, Pincus MR, eds. Henry's Clinical Diagnosis and Management e le Laboratory Metotia. 23rd ed. St Louis, MO: Elsevier; 2017: mata 52.

American College of Rheumatology 'upega tafaʻilagi. Antinuclear antibodies (ANA). www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Diseases-Conditions/Antinuclear-Antibodies-ANA. Faʻafouina Mati 2017. Avanoa ia Aperila 04, 2019.

Reeves WH, Zhuang H, Han S. Autoantibodies i systemic lupus erythematosus. I: Hochberg MC, Gravallese EM, Silman AJ, Smolen JS, Weinblatt ME, Weisman MH, eds. Rheumatology. 7th ed. Filatelefia, PA: Elsevier; 2019: chap 139