Ebola siama: faʻafefea na sau ai, ituaiga ma faʻafefea ona puipuia oe lava

Anotusi

• Ituaiga o Ebola
• Faʻailoga autu o faʻamaʻi
• Faʻafefea ona faʻamaonia le faʻamaoniga
• Faʻafefea ona tupu le faʻamaʻi o le Ebola
• Faʻafefea ona puipuia oe mai le Ebola
• O le a le mea e fai pe a e maʻi i le Ebola
• Faʻafefea ona fai le togafitiga

O mataupu muamua o maliu na faamauina e le siama o le Ebola, na aliali mai i Aferika tutotonu i le 1976, ina ua faaleagaina tagata e ala i le fesootai ma tino o manuki.

E ui e le o mautinoa le amataga o le Ebola, ae ua iloa o loʻo i ai le siama i ni ituaiga o peʻa e le mafai ona maua i lenei faʻamaʻi, ae o loʻo mafai ona faʻasalalauina. O lea la, e mafai lava e nisi meaola, pei o le manuki poʻo le puaʻa vao, ona 'aina fualaʻau ua afaina i le faua o peʻa ma, o le mea lea, afaina ai tagata e ala i le faʻaaogaina o le puaa faʻaleagaina e avea ma meaai.

A maeʻa ona faʻaleagaina e manu, ua mafai e le tagata ona faʻamaʻi le siama i totonu o latou lava i le faua, toto ma isi faʻalilolilo o le tino, pei o sua poʻo le afu.

E leai se togafiti a le Ebola ma, o le mea lea, e taua tele le aloese mai le faʻasalalauina o le siama mai lea tagata i lea tagata e ala i le falemaʻi o tagata mamaʻi i le tuʻua ma le faʻaaogaina o meafaigaluega puipuia faapitoa (PPE).

Ituaiga o Ebola

E 5 ituaiga eseʻese o le Ebola, faʻaigoaina e tusa ai ma le itulagi na latou aliaʻe mai ai, e ui lava o soʻo se ituaiga o Ebola e maualuga lona tulaga o le oti ma mafua ai foʻi faʻailoga e tasi i tagata mamaʻi.

O ituaiga lauiloa e 5 o le Ebola o:

• Ebola Zaire;
• Ebola Bundibugyo;
• Ebola Ivory Coast;
• Ebola Reston;
• Ebola Sudan.

A aafia se tasi i se tasi ituaiga o siama o le Ebola ma ola ai, ona aafia loa lea o ia i le papala o le siama, peitaʻi e le o aafia o ia i isi ituaiga e fa, ma e mafai foi ona toe maua i le Ebola.

Faʻailoga autu o faʻamaʻi

O faʻailoga muamua o le Ebola virus e mafai ona 2 i le 21 aso e aliaʻe ai pe a uma ona faʻaleagaina ma aofia ai:

• Fiva i luga atu 38.3ºC;
• Seasickness;
• Tiga faʻaʻi;
• Mama;
• Ua soona lelava;
• Tigā ulu.

Peitai, a maeʻa le 1 vaiaso, o faʻailoga foliga mai ua atili ai ona leaga, ma ono aliaʻe mai:

• Faʻalu (atonu e iai le toto);
• Manava (lea e ono aofia ai le toto);
• Tiga faʻaʻi;
• Hemorrhages e tau atu i le toto ala i le isu, taliga, gutu po o vavalalata eria;
• Toto toto pe paʻu luga o le paʻu;

I se faʻaopopoga, o le vaega lea o le faʻateleina o faʻailoga e mafai ona aliali mai suiga o faiʻai e lamatia ai le ola, ae tuʻu ai le tagata i le koma.

Faʻafefea ona faʻamaonia le faʻamaoniga

O le faʻamaoniga o le Ebola e faia i suʻesuʻega a le potu suesue. O le iai o IgM antibodies e mafai ona aliali mai i le 2 aso talu ona amata le faʻamaoniga ma mou ese atu i le va o le 30 ma le 168 aso pe a maeʻa le faʻamaʻi pipisi.

O le faʻamaʻi ua faʻamaonia e suʻesuʻega faʻapitoa falesuesue, pei o PCR, faʻaaogaina lua toto faʻataʻitaʻiga, o le faʻaputuga lona lua o 48 itula ina ua maeʻa le muamua.

Faʻafefea ona tupu le faʻamaʻi o le Ebola

O le faʻamaʻi o le Ebola e tupu e ala i le fesoʻotaʻi tuʻusaʻo ma le toto, faua, loimata, afu poʻo le sua mai i tagata mamaʻi ma manu ua aʻafia, e oʻo lava i le taimi na latou feoti ai.

I se faʻaopopoga, e mafai foi ona tupu le faʻamaʻi o le Ebola pe a pesisi le maʻi pe tale e aunoa ma le puipuia o le gutu ma le isu, ae ui i lea, e le pei o le fulū, e manaʻomia le latalata tele ma faʻatele ona fesoʻotaʻi e puʻe le faʻamaʻi.

E masani lava, o tagata na fesoʻotaʻi ma le tagata maʻi o le Ebola, e tatau ona vaʻavaʻaia mo le 3 vaiaso e ala i le fuaina o le vevela o le tino, faʻalua i le aso, ma afai e maua i le fiva i luga atu o le 38.3º, e tatau ona faʻaulu e amata togafitiga.

Faʻafefea ona puipuia oe mai le Ebola

Fuafuaga puipuia mo le Ebola siama o:

• Aloese mai nofoaga afaina;
• Fufulu ou lima i le fasimoli ma le vai i le tele o taimi i le aso;
• Aloʻese mai tagata mamaʻi o le Ebola faʻapea foi ma i latou na fasiotia e le Ebola aua e mafai foi ona latou faʻamaʻi le faʻamaʻi;
• Aua le 'ai' aano o manu ', ia faʻaeteete i peʻa atonu e afaina i le siama, aua o ni faʻatanoa masani;
• Aua le tago i vai o le tino o se tagata ua aafia, e pei o le toto, puaʻi, feces poʻo manava tata, mimi, faʻalilolilo mai le tale ma mafatua ma mai vaega tumaoti;
• Fai ni totini lima, ofu paʻu ma se ufimata pe a oʻo ina fesoʻotaʻi ma se tagata ua leaga, aua le tago i lenei tagata ma faʻaleagaina uma nei mea pe a uma ona faʻaaoga;
• Mu uma ofu o le tagata na maliu mai le Ebola.

Talu ai ona o le Ebola faʻamaʻi e mafai ona oʻo atu i le 21 aso e maua ai, i le taimi o le pepesi o le Ebola ua fautuaina ai le aloese mai le faimalaga atu i nofoaga na aʻafia faʻapea foi ma nofoaga tuaoi o nei atunuʻu. O le isi auala e mafai ona aoga o le 'aloʻese mai nofoaga faitele ma tele faʻalapotopotoga o tagata, aua e le masani ona iloa o ai e ono aʻafia ma le faʻamaʻi o le siama e faigofie.

O le a le mea e fai pe a e maʻi i le Ebola

Ole mea fautuaina e fai i le tulaga o le faʻamaʻi pipisi ole Ebola o le taumamao lea ma le taumamao mai tagata uma ma saili se nofoaga faʻapitoa mo togafitiga i se taimi vave ona o le vave amataina o togafitiga, o le tele foʻi lea o avanoa e toe faʻaleleia ai. Faʻaitete faʻapitoa i le puaʻi ma le manava tata.

Faʻafefea ona fai le togafitiga

Togafitiga mo le Ebola siama aofia ai le tausia o le tagata maʻi faʻamasaina ma fafagaina, ae leai se faʻapitoa togafitiga e mafai ona faʻamaloloina le Ebola. O tagata mamaʻi ua aʻafia, o loʻo tuʻua i le falemaʻi e faʻamautinoa le faʻamamaina o le tino ma faʻatonutonu faʻamaʻi e ono tulaʻi mai, e faʻaititia ai le puaʻiina ma puipuia ai le feʻaveaʻina o isi faʻamaʻi i isi.

O loʻo suʻesuʻe le au suʻesuʻe pe faʻafefea ona fai se vailaʻau e mafai ai ona faʻapalepale le siama o le Ebola faʻapea foʻi ma se vailaʻau puipuia e puipuia ai le Ebola, ae e ui i le agaʻi i luma o saienitisi, e leʻi faʻamaonia lava mo le faʻaaogaina i tagata.