Aʻafiaga o kanesa kanesa i luga o le tino

Anotusi

• Respiratory system
• Faʻagaioiga ma faʻamaʻi toto
• Faʻaletino ma excretory faiga
• Nofoʻaga popolevale
• Auivi ma muscular faiga
• Isi faiga

Kanesa kanesa o le kanesa e amata i sela o le mama. E le tutusa ma le kanesa e amata i se isi mea ma sosolo atu i māmā. Muamua, o faʻailoga iloga e aofia ai le respiratory system. I vaega mulimuli ane o le kanesa o le mama, aemaise pe a sosolo i nofoaga mamao, e mafai ona aʻafia ai le tele o faiga i lou tino.

O kanesa kanesa e mafai ona aʻafia ai sili atu nai lo naʻo ou mama. O le taimi lava e maua ai lou tuma i lou mama, e mafai ona gagauina sela o le kanesa ma fausia ai ni tuma fou lata mai pe a fai e oʻo le kanesa o le kanesa i totonu o le lymphatic system poʻo le tafe o le toto, e mafai foi ona latou feoaʻi i isi vaega o le tino. O lenei faiga e taʻua ole metastasis. O le kanesa kanesa e masani ona sosolo atu i le:

• lymph nodes
• ponaivi
• faiʻai
• ate
• totoga adrenal

Muamua lava, e afaina ai na o mama ma le respiratory system. O isi faʻailoga e eseese lava faʻamoemoe i le mea e alu ai le kanesa.

Respiratory system

Aʻo fevaevaeaʻi sela i le papala ma faʻateleina, latou te faia se tuma. I le aluga o taimi, fou tumors mafai ona tupu latalata i totonu o mama poʻo le membrane faataamilo i mama. O lapisi e faʻataʻamilo i mama ua taʻua o le pleura. E mafai foi ona sosolo atu i auala o le alatele ma le pusa o le pusa.

E le o se mea e le masani ai le leai o ni faʻailoga i le amataga o kanesa o le mama. I le amataga laʻasaga, o le kanesa kanesa e le faigofie ona vaʻai i le pusa X-ray.

Muamua, oe ono maitau ni nai faʻailoga manava. O le oso soo o le bronchitis poʻo le niumonia e mafai ona avea ma faʻailoga o le kanesa o le mama. Atonu e te faʻalogo pe faʻalogo i isi suiga i lou leo.

Oe ono maua i se tale tumau pe toe fai. O le tale malosi e mafai ona maua mai ai pupu. Aʻo gasolo mai le faʻamaʻi, e mafai e le suka ona suia lanu pe i ai le toto i totonu. O le leaga, hacking tale mafai taitai atu i le faʻaʻi ma fatafata tiga. E tiga le tiga o le fatafata pe a e manava pe tale.

O se faʻailoga masani o le alualu i luma o le kanesa kanesa o le manava puʻupuʻu. Atonu e te manaʻo pe faʻalogo i isi leo pe a e manava. Aʻo amata ona poloka au vaʻalele i faʻamaʻi kanesa, ua atili ai ona faigata le manava.

E mafai e le suavai ona faaputuputu faataamilo i māmā. A tupu lena mea, e le mafai ona faʻalauteleina ou mama pe a e manava i totonu. E oʻo lava i le faʻamalositino faʻamalositino mafai ona avea ma faʻatiga i lou manava.

Faʻagaioiga ma faʻamaʻi toto

O sela kanesa mai le mama e mafai ona oʻo atu i totonu o le alatoto. O le tafe o le tino o se tasi auala e sosolo ai le kanesa mai le mama i isi totoga.

Afai o loʻo e tale i le toto, atonu o loʻo tafetotoi tuma i ou ala ea. Afai e oʻo le palapala toto, e maua togafitiga e taofi ai. Togafitiga ono aofia ai palliative radiation poʻo le bronchial artery embolization. I le faʻamalosiina o le alatoto i totonu o lou tino, e faʻaaoga ai e lau fomaʻi le catheter e faʻamuta ai ma poloka le alatoto ua puna toto.

A faʻapea e te maua i le kanesa o le mama, ua e i ai i se sili atu lamatiaga o le toto pala. O le tui toto e alu i le māmā e taʻua o le pulmonary embolism. O se ono ono lamatia le ola.

Aʻoaʻo atili: Pulmonary embolism »

E le tupu soo, ae o le kanesa kanesa e mafai ona sosolo i le fatu poʻo le pericardial sac. O le pericardial sac o le tino lea e faʻataʻamiloina le fatu. Togafitiga o le kanesa, e pei o le radiation therapy e mafai ona afaina ai sela o le fatu. Faʻaleagaina i le fatu atonu e vave ona vaʻaia, ae o nisi taimi e tele tausaga e iloa ai.

Faʻaletino ma excretory faiga

Kanesa mafai metastasize mai le mama i le ulufale atu latalata lymph node. I le taimi e tasi i le lymphatic system o sela e mafai ona oʻo atu i isi totoga ma fausia ai ni patu fou.

Lumps ma patupatu faataamilo i lou ponaivi, ua, poʻo limulima atonu e mafua mai i le kanesa i le lymph node. E te ono maitauina le ua poʻo le fulafula o ou foliga.

O nisi ituaiga o kanesa o le mama ua mafua ai vailaʻau e pei o homone e ulu i totonu o le toto. Lenei mafai foi ona taʻitaʻia ai faʻafitauli ma isi totoga. Ua taʻua ia mea o "paraneoplastic syndromes."

O se tasi o nofoaga masani mo le kanesa o le mama e sosolo o le ate, lea e mafua ai jaundice. Faʻailoga o jaundice aofia ai samasama o le paʻu ma papaʻe o ou mata. O le isi faʻailoga o le kanesa i le ate o le tiga i lou itu taumatau. Lagona maʻi ina ua uma 'ai' oa mau o le isi faʻailoga. E mafai e lau fomaʻi ona faʻaaoga suʻesuʻega toto e saili atili ai e uiga i lou soifua maloloina i le ate.

Nofoʻaga popolevale

Oe ono maua i le ulu ma isi neura faʻailoga pe a sosolo kanesa i le faiʻai. O le faiʻai faiʻai e mafai ona mafua ai:

• faafitauli o le manatuaina
• suiga vaaia
• niniva
• faoa faamalosi
• gase o vae ma lima
• vaivaiga o vae ma lima
• o se savali le mautonu
• paleni faʻafitauli

A faʻapipiʻi tuma i le pito i luga o ou mama, e taʻua latou o Pancoast tumors. E mafai ona latou oʻo atu i le Horner's syndrome. O le maʻi o Horner e afaina ai neura i foliga ma mata. O faʻailoga o le Horner's syndrome e aofia ai le paʻu o le tasi mata, tasi le tamaititi aʻoga e laititi atu nai lo le tasi, ma le leai o se afu i lena itu o foliga. E mafai foi ona mafua ai le tiga i le tauʻau.

Auivi ma muscular faiga

Kanesa e sosolo i ponaivi e mafai ona taitai atu ai i ponaivi ma maso tiga, vaivai ponaivi, ma le faateleina lamatiaga o le gau. O faʻataʻitaʻiga faʻataʻitaʻi e pei o X-ray poʻo ponaivi e mafai ona fesoasoani i lau fomaʻi e iloa le kanesa i ponaivi.

Nisi ituaiga o kanesa kanesa mama e fesoʻotaʻi ma le atinaʻeina o Lambert-Eaton syndrome, o se autoimmune faʻafitauli. O le Lambert-Eaton syndrome e faʻalavelaveina ia faʻailo mai neula i maso ma ono mafua ai le vaivai o maso, lea e ono aʻafia ai:

• feaveaʻi
• foloina
• lamu
• talanoa

Isi faiga

Isi faʻailoga masani o le kanesa aofia ai:

• le mafaamatalaina mamafa leiloa
• leai se fiaai
• vaivaiga lautele
• lelava

O le kanesa kanesa e masani ona sosolo atu i le adrenal glands, ae le o taimi uma e mafua ai faʻailoga. O fesuiaiga o le Hormone e mafai ai ona e lagona le vaivai ma niniva ma ono fesoasoani ai i le paʻu o le pauna. E mafai e lau fomaʻi ona faʻaaoga suʻega faʻapitoa e suʻe ai le kanesa i le adrenal glands.