Faʻamaʻi Fanau Fanau Uma Manaʻomia Manaʻomia luga o la latou Radar

Anotusi

• Cytomegalovirus (CMV)
• Toxoplasmosis
• Congenital Herpes Simplex
• Zika
• Iloilo mo

Afai o le tausaga talu ai ma le afa ua faʻamaonia se mea e tasi, o faʻamaʻi e mafai ona matua le mautonu. I nisi tulaga, o faʻamaʻi pipisi o le COVID-19 na maua ai le tele o faʻailoga faʻalavelave, mai le fiva maualuga i le leiloa o le tofo ma le manogi. I isi taimi, o faʻailoga sa tau leiloa pe maua uma. Ae mo nisi tagata, o le "mamao '" COVID-19 faʻailoga na faʻaauau pea aso, vaiaso, ma masina foi pe a maeʻa le faʻamaʻi pipisi.

Ma o lena fesuiaiga o le auala tonu lava lea e faʻaaogaina ai siama e galue, o le tala lea a Spencer Kroll, M.D., Ph.D., tagata tomai faapitoa ile cholesterol ma le lipid faʻamaʻi. "O se tasi o finauga tele i vailaau faafomai o le pe o se siama o se mea ola. O le mea e manino lava o le tele o siama e faoa ai sela o le tino, ma tuu i totonu o latou DNA code e mafai ona taoto filemu ai mo le tele o tausaga. ua aafia." (Fa'atatau: Talia e se Immunologist Fesili masani e uiga i tui Coronavirus)

Ae ui o le COVID-19 virus e masani lava ona feaveaʻi e ala i tamaʻi vaega ma matāua mānavaina e se tagata ua pisia (i se isi faaupuga, o le ofuina o se matapulepule o le ki!), o nisi siama e feaveaʻi i isi auala e sili atu ona maaleale.

Fa'ata'ita'iga: fa'ama'i e mafai ona pasi mai se tagata ma'itaga i se pepe e le'i fanau mai. E pei ona fa’ailoa e Dr. Kroll, e tusa lava pe e te le o iloa i le taimi nei o lo’o a’afia oe i se virusi, ma o lo’o moe pea i lou tino, e mafai lava ona tu’uina atu i lau tama e le’i fanau mai ma le le iloa.

O ni nai fa'ama'i "filemu" e fa'amautu ai pe o oe o se matua fa'atali pe taumafai e to.

Cytomegalovirus (CMV)

Cytomegalovirus o se ituaiga o siama o le herpes e tupu i le 1 mai le toʻa 200 o pepe e fananau mai e ono mafua ai le tele o mea leaga o le fanau mai o fanau, e pei o le faʻalogo, leiloa faiʻai, ma le vaʻai mata. O le mea e sili atu ona leaga, e na o le iva pasene o fafine na faʻalogo i le siama, e tusa ai ma Kristen Hutchinson Spytek, peresetene ma faʻavae o le National CMV Foundation. CMV mafai ona aʻafia uma tausaga, ma e naʻo le afa o tagata matutua uma na aʻafia i le CMV ae leʻi oʻo i le 40 tausaga, na ia faʻaopopo mai, e ui lava e masani ona le afaina i tagata e leʻo puipuia lelei. (Faʻafesoʻotaʻiga: Le Leading Le Mafuaʻaga o Mea Fanau Fanau Oe Atonu E te leʻi Faʻalogo I Ai)

Ae a pasi atu le siama i se pepe mai se tagata maʻitaga ua aʻafia, e mafai ona avea mea ma faʻafitauli. I tamaiti uma na fananau mai ma se siama CMV masani, tasi i le lima atiina ae le atoatoa e pei o le vaʻai vaʻai, leiloa faʻalogo, ma isi mataupu faʻafomaʻi, e tusa ai ma le National CMV Foundation. E masani ona latou tauivi ma nei maʻi mo o latou olaga atoa aua e leai se tui i le taimi nei poʻo se togafitiga masani poʻo se tui mo le CMV.

O le faapea atu, o pepe faatoa fananau mai e mafai ona siaki mo le faamaʻi i totonu o le tolu vaiaso talu ona fanau mai, o le tala lea a Pablo J. Sanchez, M.D., o se fomaʻi faʻamaʻi faʻamaʻi faʻamaʻi ma tagata suʻesuʻe autu i le Center for Perinatal Research at The Research Institute. Ma afai e maua le CMV i totonu o lena vaitau, fai mai Spytek o nisi vailaʻau faʻamaʻi e masani ona faʻaitiitia le ogaoga o le faʻalogo poʻo le faʻaleleia o taunuʻuga tau atinaʻe. "O le faʻaleagaina na mafua mai i le CMV amataina e le mafai ona toe faʻafoʻiina, peitaʻi."

O tagata maʻitaga e mafai ona faia ni laʻasaga e ono puipuia ai le faʻasalalauina o le faʻamaʻi i se pepe e leʻi fanau mai, fai mai Spytek. Nei o le pito i luga a le National CMV Foundation:

1. Aua le fa'asoa mea'ai, ipu, meainu, straw, po'o pulumu fulunifo, ma 'aua ne'i tu'u le pacifier a le tamaitiiti i lou gutu. E alu lenei mea mo soʻo se tasi, ae aemaise lava ma tamaiti i le va o le tasi ma le lima tausaga, ona o le siama e sili ona taatele i tamaiti laiti i fale tausi aso.
2. Kisi i le alafau po o le ulu o le tamaititi, nai lo o latou gutu. Ponesi: Sogisogi ulu o pepe a-maofa O se upumoni faasaienisi. Ma ia lagona le saoloto e fusi uma!
3. Fufulu ou lima ile fasimoli ma vai mo le 15 i le 20 sekone pe a uma ona sui napekini, fafaga se tamaitiiti laitiiti, tagofia o meataalo, ma solo le vai, isu, po o loimata o se tamaitiiti.

Toxoplasmosis

A iai sau uo uamea, e i ai le avanoa ua e faʻalogo ai i se siama e taʻua o le toxoplasmosis. "O se faʻamaʻi e mafua mai i se parasite," o le tala lea a Gail J. Harrison, M.D., polofesa i le Matagaluega o Pediatrics ma Pathology ma Immunology i le Baylor College of Medicine. E masani lava ona maua i fei pusi, ae e mafai foi ona maua i aano o manufasi e le'i vela pe le'i vela ma vai leaga, ipu, laupapa tipi, ma isi. O le auala sili ona masani e inuina ai nei fasimea o le tu'u lea i ou mata po'o lou gutu (lea e fai soo e taua tele le fufuluina o lima). (Faʻatatau: Aisea e le tatau ai ona e faʻafefe i le faʻamaʻi o le pusi)

E ui o le toʻatele o tagata e atiaʻe ni faʻaʻailoga vaivai e pei o le flu pe leai foi ni faʻailoga mai le faʻamaʻi, pe a pasi atu i se pepe e leʻi fanau mai, e mafai ona iʻu ai i le tele o faʻafitauli, o le tala lea a Dr. Harrison. O tamaiti e fananau mai ma le toxoplasmosis faʻatupuina e mafai ona atiaʻe le faʻalogo, faʻafitauli o le mata (e aofia ai le tauaso), ma le le atoatoa o le mafaufau, e tusa ai ma le Mayo Clinic. (E taua le maitauina, peitaʻi, o le toxoplasmosis e masani lava ona alu ese ma e mafai ona togafitia i nisi vailaʻau i tagata matutua.)

Afai ua a'afia oe ile virusi ile taimi o lou ma'itaga, e iai le avanoa e te pasi atu ai ile pepe e le'i fanau mai. E tusa ai ma le Falemai o Tamaiti a Boston, o lena avanoa e tusa ma le 15 i le 20 pasene pe a e aʻafia i le taimi o lou muamua trimester, ma luga atu o le 60 pasene i le tolu trimester.

O loʻo i ai le tele o togafitiga e avanoa mo pepe fananau mai ma le toxoplasmosis congenital, ae o lau ala sili o le faia lea o ni laasaga ogaoga i le taimi o le maitaga, e tusa ai ma le Mayo Clinic. Lenei, o le Mayo Clinic ofoina atu ni nai fesoasoani:

1. Taumafai e te alu ese mai le pusa lapisi. E te le manaʻomia le faʻaumatia atoa o Mr. Muffins, ae taumafai e faʻamama se isi tagata o le aiga o latou otaota. E le gata i lea, afai o le pusi o se pusi i fafo, tuu i latou i totonu o le fale i lou maʻi atoa ma na fafagaina i latou apa poʻo ni atigipusa meaʻai (leai se mea mata).
2. Aua le 'aʻai i aano o manu pe lava foi le kuka, ma fufulu uma ipu, tipi laupapa, ma sauni luga luga. E taua tele lenei mea mo mamoe, puaa, ma povi.
3. Fai totigilima pe a fai togalaau poʻo le taulimaina o le palapala, ma ufiufi soʻo se pusa oneone. Ia mautinoa ia fufulu lelei ou lima peʻa maeʻa ona tago.
4. Aua le inu susu faʻasusu.

Congenital Herpes Simplex

O le Herpes o se fa'ama'i taatele - ua fa'atatau e le Faalapotopotoga o le Soifua Maloloina a le Lalolagi e 3.7 piliona tagata i lalo ifo o le 50 tausaga, toeititi tasi vaetolu o le faitau aofa'i o le kelope, ua a'afia. O lona uiga, afai na e maua i le herpes ae e te leʻi maʻitaga, o loʻo e i ai i se tulaga maualalo e te ono tuʻuina atu lena siama i lau tama, faʻaopoopo le WHO.

Ae afai e te faʻatamaʻia le siama mo le taimi muamua i le leva o lou maʻito, aemaise lava pe afai o i totonu o ou itutinosa (ia aua le tuʻufofoga), o le aʻafiaga o le faʻamaʻi i le pepe e sili atu maualuga. (Ma manatua, e leai se tui poʻo se fofo mo herpes o soʻo se ituaiga)

Congenital herpes simplex e tupu ile tusa ma le 30 mai le 100,000 pepe fananau mai, ma o le tele o faʻamaoniga e aliali mai ile vaiaso muamua ma le lua o le pepe, e tusa ai ma le Boston Children's Hospital. Ma e pei ona lapataia e Dr. Harrison, e ogaoga auga. "[Congenital herpes simplex] i pepe e iai iʻuga mataʻutia, o nisi taimi e aofia ai le oti." Na ia maitauina o pepe e masani lava ona afaina i le ala fanau i le taimi e fanau ai.

Afai o lo'o e ma'itaga, e taua tele le faia o feusua'iga saogalemu e 'alofia ai fa'ama'i pipisi. Fa'aaoga le condom, ma afai e te iloa se tasi e iai ni fa'ailoga malosi e feso'ota'i ma le siama (fa'apea, o lo'o i ai se fa'ama'i fa'aletino i o latou itutino po'o gutu), fufulu ou lima i o latou tafatafa.Afai e maua e se tagata se ma'i malulu (lea e ta'ua fo'i o le herpes virus), 'alo 'ese mai le sogi atu i lea tagata po'o le fefa'asoaa'i o meainu. O le mea mulimuli, afai e maua i lau paaga le herpes, aua le faia feusua'iga pe afai o lo'o malosi a latou fa'ailoga. (Sili atu iinei: Mea Uma E Tatau Ona E Iloa e uiga i Herpes ma Faʻafefea ona Faʻataʻitaʻia mo ia)

Zika

E ui lava o le faaupuga faʻamaʻi pipisi i le lalolagi talu ai nei na avea ma uiga tutusa ma le faʻamaʻi o le COVID-19, i le va o le 2015 ma le 2017, o le isi faʻamaʻi mataʻutia na sosolo i le lalolagi atoa: o le siama o le Zika. E tali tutusa ma le CMV, o tagata matutua soifua maloloina e le masani ona tupu aʻe faʻailoga pe a aʻafia i le siama, ma e matele lava ina kilia na o ia, e tusa ai ma le WHO.

Ae pe a pasi atu i se pepe e ala i le manava, e mafai ona mafua ai ni faʻalavelave matuia, o le tala lea a Dr. Kroll. "[Zika] mafai mafua mafua microcephaly, poʻo se laʻititi ulu, ma isi faiʻai le atoatoa i pepe faatoa fananau mai," na ia faamatala. "E mafai foi ona mafua ai le hydrocephalus fanau mai [se faaputuputuina o le vai i totonu o le faiʻai], chorioretinitis [flammation o le choroid, le ufiufi o le retina], ma faafitauli tau atinae o faiʻai." (Faatatau: E tatau pea ona e popole i le Zika Virus?)

Fai mai, e le tu'uina atu le tu'uina atu i le pepe pe a a'afia le tina. I tagata maʻitaga e maua ile siama o le Zika, e 5 i le 10 pasene le avanoa e maua ai le siama i le latou pepe fou, e tusa ai ma le CDC. O se pepa lolomiina i le New England Journal of Medicine na matauina e na o le 4 i le 6 pasene o na mataupu e mafua ai le microcephaly deformity.

E ui lava o lena avanoa e laʻititi, ma e ui lava i le mea moni o Zika sa i luga o le maualuga siʻitia fua faatatau i le lima tausaga talu ai, e fesoasoani e faia puipuiga i le taimi o maʻito. E tatau i fafine ma'itaga ona 'alofia le malaga atu i atunu'u o lo'o iai nei fa'ama'i Zika. Ma talu ai o le siama e masani lava ona sosolo e ala i le namu namu 'ai, e tatau foi i fafine maʻitaga faʻaeteete faʻaeteete i nofoaga vevela poʻo subtropical (faʻapitoa lava o loʻo i ai Zika mataupu), o le faʻamatalaga a le WHO. I le taimi nei, e leai ni faʻamaʻi tetele, e ui ina tuʻua ni mataupu.

Iloilo mo