Le Upu Moni e uiga i High-Fructose Corn Syrup

Anotusi

• Iloilo mo

E maua i mea'ai e amata mai i le sua ma le salati e o'o i tipi malulu ma falaoa saito, o lenei mea suamalie o lo'o i le totonugalemu o se tasi o felafolafoaiga sili ona vevela i tala fa'asolopito o mea'ai. Ae mata'utia tele i lou soifua maloloina ma lou sulugatiti? Cynthia Sass, R.D., suʻesuʻe.

O nei aso e le mafai ona e kiina le TV e aunoa ma le fa'alogoina o se mea e uiga i le sua sua fua-fructose sana (HFCS). O se meaʻai i totonu o le kuki ma vaiinu suamalie, o le faʻaopoopoga e lafi foi i nisi o nofoaga e leʻi faʻamoemoeina, e pei o meaʻai susu, aano o manufasi, falaoa afifi, cereals, ma mea manogi. O lona lauiloa i tagata gaosi e faigofie, moni: O se le taugofie auala e faʻaopopo suamalie i meaʻai a o faʻalauteleina o latou fata olaga.

Ae mo le tagata faʻatau, o le "tala fou" e uiga i le HFCS e fai si murkier. O le temoni meaʻai i tua atu o le faʻafitauli o le tino puta ma le tele o tulaga faʻalesoifua maloloina masani, fai mai le au faitio. Ae o faʻasalalauga mai le Corn Refiners Association e faʻamanuiaina i mea lelei o le mea suamalie, o le tausisia o le saogalemu atoatoa peʻa faʻaaogaina i le feololo. Ma i le taimi e tasi, kamupani pei o Pepsi ma Kraft o loʻo aveʻesea HFCS mai nisi o a latou oloa ma toe foʻi i le lelei tuai suka nai lo. O le a la le mea e te talitonu i ai? Na matou fesiligia tagata atamamai e mafaufau loloto i le fa o finauga o loʻo siʻosiʻomia le mea suamalie.

1. Talosaga: E masani lava.

Upu Moni: Mo i latou e lagolagoina, o le mea moni e maua mai le sua sua fua-fructose mai sana fa'apitoa e aveese ai mai le vaega o "mea fa'apitoa". Ae o isi e le tutusa faʻamatalaga, vaʻai i le faigata faʻasologa o vailaʻau tali atu manaʻomia e fausia ai le laau-faʻavae suamalie. Ina ia faia le HFCS, o le sua o sana (glucose) e togafitia i enzymes e liua ai i le fructose, o le faamalamalamaga lea a George Bray, M.D., o se tagata poto faapitoa i le tino puta ma le metabolism i le Pennington Biomedical Research Center i Louisiana State University. Ona fa'afefiloi lea ma le sua sana mama e maua ai se mea e 55 pasene le fructose ma le 45 pasene kulukose. E ui o le laulau suka e i ai foliga tutusa (o le 50-50 fructose-to-glucose ratio), o fusi i le va o le fructose ma le sucrose e tuueseese i le faiga o le HFCS, ma atili ai ona le mautonu - ma, fai mai nisi, e sili atu ona leaga i le tino. "Soo se tasi e taʻua lena 'natura' o loʻo faʻaaogaina le upu," o le tala lea a Bray.

2. Talosaga: E mafua ai ona tatou lapoʻa.

Upumoni: E maua e le tagata averesi le 179 kaloli mai le HFCS i le aso--pe tusa ma le faaluaina nai lo le amataga o le 1980--faaopoopo i ai ma le 209 kaloli mai le suka. E tusa lava pe na'o lou tipiina o na fuainumera i le afa, e toeitiiti atoa le 2 pauna i le masina. Ae o le suamalie o loʻo aliali mai i soo se auala o le supamaketi, o le toe suʻe i tua e faigofie atu nai lo le faia, "o le tala lea a Andrew Weil, MD, o le faatonu o le Iunivesite o Arizona Center mo Integrative Medicine." Ma e le fesoasoani o oloa o loʻo iai e foliga mai e sili atu le taugofie nai lo mea e faia i isi suamalie."

E ese mai i le saofagā o le tele o kalori i a tatou meaʻai, o le sua o sana fructose maualuga e manatu e teuina i luga o pauna ona o lona aafiaga i le faiʻai. O se tasi suʻesuʻega mai ia Johns Hopkins na maua ai o le fructose e faaosofia ai le fiaai e faaosofia ai le lagona, e mafua ai ona e lagona le le faamalieina ma ono aafia i le soona 'ai. Ae pe sili atu ona maua e le HFCS nei a'afiaga nai lo le suka, lea e fa'apipi'i ai fo'i se aofa'iga talafeagai o fructose? E le tusa ai ma se iloiloga talu ai nei na lomia i le American Journal of Clinical Nutrition. I le maeʻa ai ona suʻesuʻeina o suʻesuʻega e 10 na tuʻufaʻatasi i le faʻatusatusaina o mea suamalie e lua, na maua ai e le au suʻesuʻe le leai o se eseesega e tusa ai ma le suka o le toto ma le inisalini, o le tulaga o le fia 'ai, ma le maualuga o le homone e faʻatonutonu ai le fiaʻai ma le faʻamalieina. Ae ui i lea, e taua le manatua, ona e tutusa a latou amio i totonu o le tino, e le o lona uiga o le maualuga o le fructose corn syrup, poʻo le suka mo lena mea, e faʻafeiloaʻi i le sulugatiti. "Mo le puleaina o le mamafa, e tatau ona e 'ai faʻaitiitia mea uma e lua ma taulaʻi i 'meaʻai lelei-fructose'," o le tala lea a Bray. "Fua fualaʻau e le gata o aofia ai sili atu laʻititi fualaʻau nai lo oloa gaosia ma le HFCS, ae sau faʻatasi ma vitamini, minerale, ma faʻatumuina alava."

3. Talosaga: E mafai ona tatou mamaʻi ai.

Upu Moni: E ui e tutusa lelei le suka suka i le tele o auala, e tasi le eseesega autu atonu o le faʻasolosolo o tulaga faʻalesoifua maloloina e fesoʻotaʻi ma, mai le maʻi suka i le maʻi fatu. I se tasi suʻesuʻega mai le Iunivesite o Rutgers, na maua ai e le au suʻesuʻe, o le soda na faasuamalieina ma le HFCS na maualuga le maualuga o le olaola o meaola, o loʻo talitonu e mafua ai le faaleagaina o aano ma afaina ai oe ile maʻi suka ituaiga 2.

Ae ui i lea, o le tele o le fructose o loʻo tatou taumafaina - pe mai le sua o sana maualuga-fructose poʻo meaʻai suamalie suamalie - e foliga mai o loʻo avea ma lamatiaga sili mo lo tatou soifua manuia. "E ui o le kulukose e faʻaaogaina i sela uma i totonu o le tino, e malepe le fructose i le ate," o le faʻamatalaga lea a Weil, e faʻaititia ai le HDL ("lelei") cholesterol ma faʻateleina le maualuga o le LDL ("leaga") cholesterol ma triglycerides. O se suʻesuʻega fou na lomia i le American Journal of Clinical Nutrition maua o fafine na inu lua pe sili atu inuinu suamalie i le aso faʻateleina lo latou lamatiaga o le fatu faʻamaʻi i le 35 pasene. O le maualuga o le fructose o loʻo fesoʻotaʻi foi ma le faʻateleina o le uric acid o le toto, lea e mafai ona faʻaleagaina ai fatugaʻo ma gout faʻapea foʻi ma le taofia o ala toto mai le malolo, faʻateleina le toto. "O o tatou tino e iai le malosi faʻatapulaʻa e taulimaina ai le fructose i se aofaiga maualuga," o le tala lea a Weil, "ma o lea ua tatou vaʻaia nei aʻafiaga itu."

4. Talosaga: E iai le mercury.

Upu Moni: O le fa'afefe fou o lo'o taula'i i su'esu'ega lata mai e lua na maua ai fa'ailoga o le mercury i le HFCS: I se tasi lipoti, e iva mai le 20 fa'ata'ita'iga o le HFCS na fa'aleagaina; i le lona lua, toetoe lava o le tasi vaetolu o le 55 ituaiga o mea'ai ua pisia. O le masalomia o le mafuaʻaga o le faʻaleagaina o se vaega o le mercury e faʻavae e vavaeʻese ai le kulisi mai le sana sana - o se tekonolosi na i ai mo le tele o tausaga ma o loʻo faʻaaogaina pea i nisi o laʻau. O le tala leaga e le mafai ona e mautinoa pe o iai lau mea'ai suamalie HFCS e iai le mercury.

"E ui o lenei mea e tatau ona matuaʻi manatu mamafa, e le tatau ona tatou popole," o le tala lea a Barry Popkin, Ph.D., o se polofesa o meaʻai i le Iunivesite o North Carolina ma le tusitala o The World Is Fat. "O ni faamatalaga fou, o lea e tatau ai ona toe faia ia suʻesuʻega." I le taimi nei, siaki le faʻatupulaia o numera o oloa HFCS e leai se totogi i luga o le maketi. Tau lava ia mautinoa e suʻesuʻe faʻailoga - e oʻo lava i meaʻai faʻaola e mafai ona iai le mea e aofia ai.

Ma aʻo e i ai iina, faʻatapulaʻa lau taumafaina o suka ma isi faʻaopopo suamalie. E ui o le tele o nei atugaluga e uiga i le maualuga-fructose corn syrup e leʻi foia, e tasi lava le mea e mafai ona malilie i ai tagata uma: O le tipiina o kalori gaogao o le laasaga muamua lea i le faatumauina o se mamafa maloloina-ma mulimuli ane, puipuia ai faʻamaʻi.

Kiliki i'i mo se fa'amatalaga mai le Asosi Fa'ato'a Saga.

Iloilo mo