O le a lenei faʻamaʻi?

Anotusi

• O le a lenei faʻamaʻi?
• O le a le eseesega i le va o se faamaʻi pipisi ma se faʻamaʻi pipisi?
• Faʻafefea ona e sauniuni mo se faʻamaʻi pipisi?
• Faalogo i tala fou lipoti mai ofisa soifua maloloina
• Faʻatumu lou fale teuina i le 2-vaiaso sapalai o meaʻai ma mea taua
• Faatumu muamua au talavai muamua
• Fai se fuafuaga o gaioiga i le tulaga o maʻi
• Pandemics i le seneturi ua tuanaʻi
• 1918 faʻamaʻi pipisi (H1N1 siama): 1918-1920
• 1957 faʻamaʻi pipisi (H2N2 siama): 1957-1958
• 1968 Faʻamaʻi pipili (siama o leNNN2): 1968-1969
• SARS-CoV: 2002-2003
• Swine Flu (H1N1pdm09 siama): 2009
• MERS-CoV: 2012–2013
• Ebola: 2014–2016
• COVID-19 (SARS-CoV-2): 2019 – faʻaauau
• Le aveeseina

O le taimi nei o le pepesi o le COVID-19 ua tuua ai le toatele o tagata ma atugaluga e uiga i le pepesi o lenei faamaʻi fou. Faatasi ai ma na popolega o se tasi taua taua fesili: O le a tonu le mea o se faʻamaʻi?

O le salalau o le tala o le coronavirus, SARS-CoV-2, na faʻauiga aloaia o se faʻamaʻi pipisi e le World Health Organization (WHO) i luga, ona o lona faʻafuaseʻi ona tulaʻi mai ma faʻalauteleina i le salafa o le lalolagi.

I lenei tusitusiga, o le a tatou suʻesuʻeina ai le uiga o le faʻamaʻi, faʻafefea ona sauniuni mo se faʻamaʻi pipisi, ma le fia o faʻamaʻi pipisi na aʻafia ai tatou i le talafaʻasolopito talu ai nei.

O le a lenei faʻamaʻi?

E tusa ai ma le tusi, o le faamaʻi pipisi ua faamatalaina o le "salalau o le lalolagi atoa se faamai fou."

A faʻatoa aliaʻe se faʻamaʻi fou, o le toʻatele o tatou e leai se puipuiga masani e teteʻe ai. O lenei mea e mafai ona mafua ai se faʻafuaseʻi, o nisi taimi vave, sosolo o faʻamaʻi i le va o tagata, i soʻo se afioʻaga, ma le lalolagi atoa. A aunoa ma se puipuiga masani e teteʻe ai i se maʻi, tele tagata e mafai ona mamaʻi pe a sosolo.

O le WHO e nafa ma le faʻalauiloaina o le aliaʻe mai o se faʻamaʻi fou e faʻavae i luga o le faʻafefea ona sosolo le faʻamaʻi o le faʻamaʻi i mea nei:

• Vaega 1. O faʻamaʻi pipisi i totonu o manu faitau aofai e leʻi faʻaalia e faasalalauina atu i tagata soifua. Latou te le mafaufauina o se taufaʻafefe ma e i ai le lamatiaga o se faʻamaʻi.
• Vaega 2. O se siama manu fou o loʻo salalau i totonu o manu faitau aofai o manu ua faaalia e faasalalauina i tagata soifua. O lenei siama fou ua manatu o se taufaʻamataʻu ma faʻailoaina le ono aʻafia o se faʻamaʻi.
• Vaega 3. O le siama manu ua mafua ai faʻamaʻi i se vaega laiti o tagata soifua e ala i manu i le faʻamatuʻuina atu o tagata. Peitaʻi, o le tagata i le faʻaliliuina atu o tagata e maualalo tele e mafua ai le pepesi o tagata. O lona uiga o le siama e tuʻu ai tagata i se tulaga lamatia ae e ono le mafua ai se faʻamaʻi pipisi.
• Vaega 4. Ua iai le siama tagata-i-tagata o le siama fou i le tele o numera e taitai atu ai i le nuu afaina. Lenei ituaiga feʻaveaʻiga i totonu o tagata faʻailogaina le maualuga aʻafiaga o se faʻamaʻi pipisi atiina ae.
• Vaega 5. Ua iai le siama o le siama fou i le tusa ma le lua atunuu i totonu o le. E ui lava naʻo le lua atunuʻu na aʻafia i le siama fou i lenei taimi, o se faʻamaʻi pipisi i le lalolagi atoa e le maalofia.
• Vaega 6. Ua iai le siama o le siama fou i le itiiti ifo ma le tasi le atunuu faaopoopo i totonu o le WHO. O lenei ua taʻua o le faʻamaʻi pipisi ma faʻailo o loʻo tupu nei se faʻamaʻi pipisi.

E pei ona e vaaia luga, o faʻamaʻi pipisi e le o faʻamatalaina e lo latou tuputupu aʻe, ae o le sosolo o le faʻamaʻi. Peitaʻi, o le malamalama i le tuputupu aʻe o se faʻamaʻi pipisi e mafai lava ona fesoasoani i ofisa o le soifua maloloina e sauniuni mo se faʻamaʻi.

Toʻatele e mulimuli i se tuputupu aʻe pe sosolo faʻataʻoto faʻamatalaina o le tupuolaola faʻatele. Lona uiga na latou salalau i se saoasaoa fua faatatau i luga o se taimi faʻapitoa o taimi - aso, vaiaso, poʻo masina.

Mafaufau i le aveina o se taʻavale ma oomi i luga o le kesi uila. O le mamao o lau malaga, o le televave o lou alu - o le exponential tuputupu aʻe. Ole tele o faʻamaʻi muamua, pei ole faʻamaʻi fulū ole 1918, e foliga mai e mulimuli ile faʻatupulaia lea.

Nisi faʻamaʻi foi salalau sub-exponentially, lea e i se lemu fua. E pei lenei o se taʻavale e taofiofi le saoasaoa i luma - e le faʻateleina le saoasaoa i le mamao e alu ai.

Mo se faʻataʻitaʻiga, na iloa e le toʻatasi o le faʻamaʻi o le Ebola i le 2014 na aliali mai na sili atu lemu le alualu i luma i le lotoifale tulaga i nisi atunuʻu e ui lava na sosolo faʻavavevave, pe faʻateleina, i isi.

A iloa e tagata faigaluega o le soifua maloloina lautele le vave ona pepesi o se faamai, e mafai ona fesoasoani ia latou e iloa ai le vave ona tatou manaʻomia e siitia e fesoasoani e faatelegese lena sosolo.

O le a le eseesega i le va o se faamaʻi pipisi ma se faʻamaʻi pipisi?

O faʻamaʻi ma faʻamaʻi e fesoʻotaʻi i faʻaupuga e faʻamatalaina le sosolo o se faʻamaʻi:

• O le sosolo o se faʻamaʻi i totonu o se alalafaga poʻo se itulagi luga o se aofaʻi faʻapitoa o taimi. Epidemics mafai ona fesuisuiaʻi faʻavae luga o le nofoaga o faʻamaʻi, pe fia o le faitau aofai o tagata na faʻaalia, ma sili atu.
• A faʻamaʻi pipisi i le lalolagi o se ituaiga o faʻamaʻi ua sosolo i le le itiiti ifo i le tolu atunuu i totonu o le WHO itulagi.

Faʻafefea ona e sauniuni mo se faʻamaʻi pipisi?

O le faʻamaʻi e mafai ona avea ma taimi le mautinoa mo le tele o tagata i le lalolagi atoa. Peitaʻi, o fesoasoani fesoasoani e puipuia ai faʻamaʻi e mafai ona fesoasoani ia te oe e sauniuni ai mo le salalau o le lalolagi i se faʻamaʻi.

Faalogo i tala fou lipoti mai ofisa soifua maloloina

O tala fou mai le WHO ma Nofoaga Tutotonu mo le Faʻataʻitaʻi ma Faʻafitauli o Faamaʻi (CDC) e mafai ona maua ai faʻamatalaga e uiga i le pepesi o lenei faʻamaʻi, e aofia ai ma le auala e puipuia ai oe ma lou aiga i le taimi o le faʻamaʻi.

O tala fou i le lotoifale e mafai foi ona faʻaleleia oe i tulafono fou o loʻo faʻamalosia i le taimi o le faʻamaʻi pipisi.

Faʻatumu lou fale teuina i le 2-vaiaso sapalai o meaʻai ma mea taua

Lockdowns ma quarantines mafai ona faʻamalosia i le taimi o le faʻamaʻi pipisi e faʻagesegese pe taofi ai le sosolo o le faʻamaʻi. Afai e mafai, ia teu pea lau umukuka ma lava meaʻai ma mea taua mo le tusa o le 2-vaiaso vaitau. Manatua, e leai se manaʻomia e faʻaputu pe faʻaputu sili atu nai lo le mea e mafai ona e faʻaaogaina ile 2 vaiaso.

Faatumu muamua au talavai muamua

E mafai ona fesoasoani le faʻatumuina o vailaʻau i luma atu o le taimi i le tulaga o le falemaʻi ma falemaʻi avea lofituina. Ole tausiga ole vailaʻau ole vailaau e mafai foi ona fesoasoani e faʻamama ai soʻo se faʻailoga e te ono oʻo i ai pe a fai e te maua i le faʻamaʻi ma e manaʻomia e oe lava ia ona faʻafuaseʻi.

Fai se fuafuaga o gaioiga i le tulaga o maʻi

Tusa lava pe e te mulimuli i faʻaiuga uma ua fautuaina i le taimi o le faʻamaʻi pipisi, e iai lava le avanoa e te maʻi ai. Talanoa i aiga ma uo e uiga i le mea e ono tupu pe a e maʻi, e aofia ai o le a vaʻaia oe ma le a le mea e tupu pe a fai e te manaʻomia e ulufale i le falemaʻi.

Pandemics i le seneturi ua tuanaʻi

Ua matou aafia i faʻamaʻi mataʻutia e fitu e pei o le COVID-19 talu mai le 1918. O nisi o nei faʻamaʻi ua faʻavasegaina o faʻamaʻi pipisi, ma o latou uma na ua i ai ni aafiaga ogaoga i tagata soifua i nisi auala.

1918 faʻamaʻi pipisi (H1N1 siama): 1918-1920

O le faʻamaʻi fulū na tupu i le 1918 na fasiotia ai soʻo se mea mai le 50 i le 100 miliona tagata i le lalolagi atoa.

O le mea ua taʻua o le "Flu Sipaniolo" na mafua mai i le salalau mai manu i tagata. O tagata e matutua atu i le 5 tausaga le matutua, 20 i le 40, ma le 65 ma luga atu uma le poto masani faʻatulagaina o le oti.

O le tumutumu o nofoaga e fai ai togafitiga, o le le lelei o le tumama, ma le le lava lelei o meaʻai, ua manatu ai na mafua ai le maualuga o le maliu.

1957 faʻamaʻi pipisi (H2N2 siama): 1957-1958

O le 1957 faʻamaʻi pipisi na afaina ai soifua o soʻo i le lalolagi atoa.

O le "Asia Flu" na mafua mai i se siama H2N2 na sosolo foi mai manu i tagata. Lenei faʻamaʻi o tagata fulū faʻapitoa i le va o tausaga o le 5 ma le 39, ma le tele o faʻalavelave tutupu i tamaiti laiti ma talavou.

1968 Faʻamaʻi pipili (siama o leNNN2): 1968-1969

I le 1968, o le siama o leNNN2, o isi taimi e taʻua o le "Hong Kong Flu," o le isi faʻamaʻi pipisi na afaina ai soifua o le lautele o le lalolagi.

O lenei faʻamaʻi na mafua mai i le siama o leNKN2 na suia mai le siama H2N2 mai le 1957. E le pei o faʻamaʻi pipisi muamua, o lenei faʻamaʻi na aʻafia ai tagata matutua, o latou tagata na sili ona maualuga i latou na maliliu.

SARS-CoV: 2002-2003

Ole faʻamaʻi lea ole 2002 SARS coronavirus ose faʻamaʻi pipisi na maua ai soifua o le toʻa 770 tagata ile lalolagi atoa.

O le faʻamaʻi o le SARS na mafua mai i se coronavirus fou ma se mafuaʻaga faʻasalalau feaveaʻi. O le tele o faʻamaʻi i le taimi o le faamai na amata i Saina ae na iu lava ina sosolo atu i Hong Kong ma isi atunuu i le lalolagi atoa.

Swine Flu (H1N1pdm09 siama): 2009

O le 2009 Swine Flu outbreak o le isi faʻamaʻi pipisi na mafua ai le maliu o nisi nofoaga o le lalolagi atoa.

O le Swine Flu na mafua mai i seisi suiga na mafua mai i puaa ma iu ai ina sosolo e ala i tagata-i-tagata fesoʻotaʻiga.

Na maua ai o se vaega o tagata ua 60 tausaga ma luga atu ua uma ona iai ni vailaʻau tetee i lenei siama mai faʻamaʻi fulū ua mavae. O lenei mea na mafua ai le maualuga pasene o siama i tamaiti ma talavou matutua.

MERS-CoV: 2012–2013

O le 2012 MERS coronavirus na mafua ai se faʻamaʻi na iloga mai i ni faʻamaʻi manava manava na i ai ma fasiotia soifua o le 858 tagata, ae maise lava i le Arapi Peninsula.

O le MERS afaina na mafua mai i se coronavirus na salalau mai le le iloa manu o sosia i tagata. O le faʻamaʻi na amata mai ma na aofia ai lava i le Arapi Peninsula.

O le MERS afaina na sili atu le maualuga o le numera o le soifua maloloina nai lo le taimi muamua afaina.

Ebola: 2014–2016

O le faʻamaʻi o le Ebola i le 2014 na aʻafia ai le faʻamaʻi o le hemorrhagic fever lea na maliliu ai tagata, ae maise lava i Aferika i Sisifo.

O le papala o le Ebola na mafua mai i le siama o le Ebola lea e masalomia na amata mai i tagata. E ui lava na amata le faamai i Aferika i Sisifo, ae na salalau atu i atunuu e valu i le aofai.

COVID-19 (SARS-CoV-2): 2019 – faʻaauau

O le faʻamaʻi 2019 COVID-19 o se faʻamaʻi pipisi o loʻo fai pea. O se maʻi fou lenei e mafua mai i se coronavirus na le masani ai, SARS-CoV-2. O loʻo tupu pea le faʻamaʻi pipisi, numera o le soifuaga, ma isi faʻamaumauga.

O le sauniuni mo se faʻamaʻi pipisi o se taumafaiga i totonu o le afioʻaga tatou te mafai uma ona auai i ai e faʻaititia ai aʻafiaga o tatou maʻi i le lalolagi atoa.

E mafai ona e mauaina faʻamatalaga lata mai ile faʻamaʻi COVID-19 o loʻo iai nei. Asiasi ile matou coronavirus hub mo nisi faʻamatalaga e uiga i faʻailoga, togafitiga, ma auala e sauniuni ai.

Le aveeseina

A aliaʻe se faʻamaʻi fou, e i ai le avanoa e pepesi ai faʻamaʻi, ua salalau i le lalolagi atoa le faʻamaʻi. Ua tele faʻamaʻi pipisi ma faʻamaʻi pipisi i talaʻaga talu ai nei, e aofia ai le faʻamaʻi pipisi o le 1918, o le 2003 SARS-CoV faʻamaʻi, ma talu ai nei lava, o le faʻamaʻi o le COVID-19.

E i ai mea e mafai ona tatou faia uma e sauniuni ai mo le faʻamaʻi o le faʻamaʻi, ma e taua lo tatou mulimuli uma i laʻasaga talafeagai e faifai lemu pe taofi ai le pepesi o le faʻamaʻi fou.

Mo nisi faʻamatalaga pe faʻafefea ona e faia lau vaega e faʻatelegese ai le salalau o le COVID-19, kiliki ii mo faʻatonuga o loʻo iai nei.