O mea e tatau ona e iloa e uiga i oloa o lauulu ma le lamatiaga o le kanesa o le susu

Anotusi

• Le Uiga o Lenei
• O le a le mea e te popole ai e tatau ona e i ai?
• Iloilo mo

E amata mai i le inuina o le 'ava malosi i le faʻaaogaina o e-sikaleti, e tele ituaiga mausa e ono aʻafia ai i le kanesa. Tasi le mea e te le ono mafaufau iai e ono aʻafia? O lauulu oloa e te faʻaaogaina. Ae o suʻesuʻega o loʻo faʻaalia mai o nisi ituaiga o togafitiga o lauulu e ono fesoʻotaʻi ma le faateleina o aʻafiaga o le kanesa o le susu. (O fa'ailoga nei e 11 o le kanesa o le susu e tatau ona iloa e fafine uma.)

O se suʻesuʻega fou na lomia i le International Journal of Cancer ma faʻatupeina e le National Institutes of Health o loʻo fautua mai ai, o fafine o loʻo faʻaaogaina tumau lauulu ma vailaʻau e faʻatonuina lauulu e ono iai i se tulaga maualuga atu ile maua ole kanesa o le susu, pe a faatusatusa i fafine e le o faʻaaogaina nei oloa.

Ina ia faia a latou faaiuga, na toe iloilo e tagata suʻesuʻe faʻamaumauga mai se suʻesuʻega faifaipea e taʻua o le Sister Study, lea e aofia ai le lata i le 47,000 o fafine e leai se kanesa o le susu o latou tuafafine ua maua i le faʻamaʻi. O fafine, na i le va o 35-74 tausaga i le lesitalaina, muamua na taliina fesili e uiga i lo latou lautele soifua maloloina ma ituaiga olaga (aofia ai lauulu oloa faʻaaogaina). Ona latou tuʻuina atu lea i le au suʻesuʻe faʻamatalaga i luga o latou tulaga soifua maloloina ma le olaga i luga o le averesi o le tulitatao o le valu tausaga. I le aotelega, o suʻesuʻega na faʻaalia ai o fafine na fai mai latou te faʻaogaina le vali tumau o lauulu e 9 pasene e sili atu ona maua i le kanesa o le susu nai lo tamaitai e leʻi lipotia le faʻaaogaina o nei oloa. Aferika-Amerika tamaʻitaʻi, aemaise lava, foliga mai na aʻafia atili sili atu: O le suʻesuʻega faʻapea o lenei vaega o fafine na maua le 45 pasene faʻaopoopoga i le kanesa o le susu tulaga lamatia pe a faʻatusatusa i le 7 pasene faateleina lamatiaga i totonu o fafine papaʻe. E ui lava e leʻo matua manino mai pe aisea na tele ai le faʻatupulaia o aʻafiaga i fafine uli, na tusia e le au suʻesuʻe, e mafua ona o ituaiga eseese o oloa o le lauulu — ae maise lava mea e ono maua ai le maualuga o vailaʻau o vailaʻau oona-ua faʻatau atu i fafine lanu.

Sa maua foi e tagata suʻesuʻe se sootaga i le va o vailaau e faasaʻo ai lauulu (mafaufau: keratin togafitiga) ma le kanesa o le susu. I lenei tulaga, o le aʻafiaga e leʻi fesuiaʻi i tuʻuga. Faʻavae luga o faʻamaumauga, faʻaaogaina o vailaʻau faʻasaʻo sa fesoʻotaʻi ma le 18 pasene faʻateleina le ono aʻafia i le kanesa o le susu i luga o le laupapa, ma le lamatiaga na faʻateleina i le 30 pasene mo i latou na lipotia le faʻaaogaina o vailaʻau faʻasaʻo i le lima i le valu vaiaso. E ui lava e foliga mai e leʻi aʻafia le lamatiaga i le tuuga, o tamaitai uliuli i le suʻesuʻega e sili atu ona lipotia le faʻaaogaina o nei faʻasaʻo (74 pasene pe a faʻatusatusa i le 3 pasene o tamaitai papaʻe).

Ioe, o le suʻesuʻega na i ai ona tapulaʻa. Na taʻua e tusitala suʻesuʻe, o latou uma na auai sa iai le talaʻaga o le aiga i le kanesa o le susu, o lona uiga o a latou iʻuga e ono le faatatau ia i latou e leai se talaʻaga a le aiga. E le gata i lea, talu ai na lipotia mai e tamaitai lo latou faʻaaogaina o le vali tumau o lauulu ma vailaʻau faʻamaʻi, o lo latou manatuaina o na masaniga atonu e le saʻo atoatoa ma e ono faʻafefe ai iʻuga, na tusia ai e le au suʻesuʻe. Faatasi ai ma na mea uma i le mafaufau, na faʻamaonia ai e le au tusitala suʻesuʻega e manaʻomia le tele o suʻesuʻega e fai ina ia mafai ai ona iloa se fesoʻotaʻiga sili atu ona mautu i le va o nei oloa lauulu ma le lamatiaga o le kanesa o le susu.

Le Uiga o Lenei

E ui e le mafai e le au suʻesuʻe ona suʻesuʻe tonu le mea o loʻo i totonu o nei vailaʻau e ono faʻateleina ai le ono aʻafia o fafine ile kanesa o le susu, ae na latou fautuaina e ono manaʻomia e fafine le toe mafaufau ile faʻaaogaina o vali tumau o lauulu.

"Ua matou aafia i le tele o mea e ono ono fesoasoani i le kanesa o le susu, ma e foliga mai e leai se mea e tasi e faʻamatalaina ai le tulaga lamatia o se fafine," o le suʻesuʻe tusitala o Dale Sandler, Ph.D. fai mai i se faamatalaga. "E ui ina vave tele ona faia se mautu fautuaga, o le aloese mai nei vailaʻau ono avea ma se isi mea e mafai e fafine ona fai e faʻaititia ai le ono aʻafia i le kanesa o le susu." (Na e iloa e iai foʻi se sootaga i le va o le moe ma le kanesa o le susu?)

Liliu atu, e le o le muamua suʻesuʻega lenei e faʻatutuina ai ni fuʻa mumu e uiga i le faʻaaogaina o le tumau lauulu vali ma isi vailaʻau laulu togafitiga. O se suʻesuʻega 2017 na lomia i le tusi tala faʻafomaʻi Carcinogenesis na tilotilo i le 4,000 fafine e 20 i le 75 tausaga, e aofia ai fafine uma na maua i le kanesa o le susu ma i latou e leʻi maua lava i le kanesa o le susu. Na tu'uina atu e tama'ita'i i tagata su'esu'e fa'amatalaga e uiga i a latou masaniga o oloa gaosi, e aofia ai pe na latou fa'aaogaina le vali o lauulu, vaila'au fa'amalie, vaila'au fa'asa'o, ma kulimi malulu. Sa faʻapea foi ona suʻesuʻe e tagata suʻesuʻe isi mea e pei ole toefaʻamatalaga ma talaaga o le soifua maloloina o le tagata lava ia.

O le faʻaaogaina o lanu enaena o laulu (uliuli pe enaena enaena) na fesoʻotaʻi ma le 51 pasene na faʻateleina ai le aʻafia o le kanesa o le susu i fafine Aferika-Amerika ma le 72 pasene faʻateleina le ono aʻafia i le kanesa o le susu o le estrogen-receptor-positive (o le ituaiga e tupu tali atu i le homone estrogen) i totonu o fafine Aferika-Amerika. O le faʻaaogaina o vailaʻau faʻamama poʻo faʻatonu sa fesoʻotaʻi ma le 74 pasene faʻateleina tulaga lamatia i fafine papaʻe. E ui e foliga taufaafefe lenei mea, e taua le maitauina e naʻo ituaiga faapitoa o oloa na maua e ono iai se aafiaga i le kanesa o le susu, ma e naʻo le: a mafai aafiaga, le o se faʻamaonia mafuaʻaga ma aʻafiaga.

Aotelega, o le Carcinogenesis na faia e tusitala suʻesuʻe o le tele o mea e aveʻesea mai a latou suʻesuʻega o nisi o lauulu lauulu-e aofia ai ma mea e mafai e fafine ona faʻaaogaina i le fale mo togafitiga a le tagata lava ia-o loʻo i ai se sootaga ma le lamatiaga o le kanesa o le susu (toe, TBD i faʻamatalaga saʻo o lena mafutaga) ma lena. o lenei e mautinoa lava o se eria e tatau ona suʻesuʻeina i nisi suʻesuʻega.

Ma mafaufau e iai se isi JAMA Foma'i Totonu suʻesuʻega na maua ai o aafiaga leaga mai le * ituaiga uma * o oloa teuteu — e aofia ai le teuteuina, paʻu, ma le tausiga o lauulu — ua alualu i luma, e foliga mai e sili atu le taua nai lo se isi lava taimi ona faʻaeteete i mea e te ofuina i luga ma faataamilo lou tino.

O le a le mea e te popole ai e tatau ona e i ai?

Muamua, e taua le maitauina o nei sailiga e le matua i fafo atu o le agavale fanua. "O nei taunuʻuga e le o se mea e ofo ai," o le tala lea a Marleen Meyers, M.D., o le faatonu o le Survivorship Program i le NYU Langone's Perlmutter Cancer Center, o le Carcinogenesis ma JAMA Foma'i Totonu suesuega. "O le siʻitia o le siosiomaga i ni oloa e masani ona aafia i le faateleina o le aʻafiaga o kanesa," o lana tala lea. O le mea moni, o le tu'uina atu o oe lava i vaila'au e iloa pe masalomia o le carcinogenic e le o se manatu lelei. (O le mafuaaga lena o le tele o fafine ua uma ona toe iloiloina na masani keratin togafitiga.) Lauulu vali, aemaise lava, aofia ai le tele o vailaʻau (sili atu 5,000 eseese o loʻo faʻaaogaina nei, e tusa ai ma le National Cancer Institute), o lea e aoga le siakiina o le mea aoga i soʻo se vali poʻo ni mea malolo e te faʻaaogaina i le fale, faʻaaoga ai se fesoasoani taua e pei o le Siʻosiʻomaga Working Group's Skin Deep database poʻo le Cosmeticsinfo.org.

Ae fai mai le au atamamai, e manaʻomia le tele o suʻesuʻega aʻo leʻi mafai ona latou faʻapea mai poʻo ai e sili ona lamatia ma pe tatau ona taofi le toe faʻaaogaina e tagata o le vali lauulu tumau poʻo vailaʻau / faʻamama vailaʻau. "Ou te manatu e taua tele le faamamafaina o se suʻesuʻega faʻatonutonu (o lona uiga o se suʻesuʻega e toe faʻatusatusa ai tagata na maua i le kanesa o le susu ma i latou e leʻi maua) e le mafai ona faʻamautuina mafuaʻaga ma aʻafiaga," o le tala lea a Maryam Lustberg, MD, o le susu oncologist. i le Ohio State University Comprehensive Cancer Center, Arthur G. James Cancer Hospital ma Richard J. Solove Research Institute. O nei suʻesuʻega e faʻatapulaʻaina foi e le mea moni latou te faʻamoemoe i tagata auai manatuaina o togafitiga ma oloa na latou faʻaaogaina, o lona uiga e ono le o uma faʻamatalaga na latou saunia e saʻo. (Vaʻai e toe teu lau kapeneta aulelei ma oloa mama? Nei o fitu lalelei oloa matagofie e moni aoga.)

O le mea moni o le aveina iinei, e foliga mai, afai o loʻo e taumafai e mataala e uiga i lou kanesa kanesa tulaga lamatia, atonu o se lelei o le taofi le faʻaaogaina o nei oloa mo lou lava filemu o le mafaufau. Ae e oʻo mai i le taimi nei, e le o lava le mautinoa o iai oetatau taofi le fa'aaogaina.

Ma leisi mea, e i ai isi mea e mafai ona e taulaʻi iai pe a fai o e popole i le kanesa. "Matou te iloa e tele mea e mafai ona faia e faʻaitiitia ai le lamatiaga o le kanesa o le susu ma isi kanesa, e aofia ai le i ai o se faʻasologa o le tino maloloina, faia o faamalositino masani, aloese mai le susulu o le la, faʻatapulaʻaina le ava malosi, ma le tuʻuina atu o le ulaula," o le tala lea a Dr. Meyers.

Iloilo mo