O le soifua maloloina lamatiaga o le inu ava malosi

Pia, uaina, ma meainu uma e aofia ai le ava malosi. O le inu tele i le 'ava malosi e ono tuʻu ai ia oe i se aʻafiaga o faʻafitauli e fesoʻotaʻi ma le' ava malosi.

Pia, uaina, ma meainu uma e aofia ai le ava malosi. Afai o loʻo e inuina se tasi o nei mea, ua e inu 'ava malosi. E mafai ona fesuiaʻi au masaniga inu, faʻalagolago i tagata o loʻo e iai ma au mea o fai.

O le inu tele i le 'ava malosi e ono tuʻu ai ia oe i se aʻafiaga o faʻafitauli e fesoʻotaʻi ma le' ava malosi peʻa:

• O oe o se aliʻi e leʻi atoa le 65 tausaga le matua, e 15 pe sili atu foʻi ana vaiinu i le vaiaso, pe e masani foʻi ona 5 pe sili atu foʻi vaiinu i le taimi.
• O oe o se tamaʻitaʻi poʻo se aliʻi e silia i le 65 tausaga le matua e 8 pe sili atu foʻi ana meainu i le vaiaso, pe masani ona maua le 4 pe sili atu vai inu i le taimi e tasi.

O le tasi meainu ua faʻauigaina o le 12 aunese (355 milliliters, mL) o pia, 5 aunese (148 mL) o uaina, poʻo le 1 1/2-aunese (44 mL) fana o le 'ava malosi.

O le inu tele i le 'ava malosi i se taimi umi e faʻateleina ai ou avanoa e:

• Toto mai le manava poʻo le esophagus (o le paipa o meaʻai e alu atu mai lou gutu i lou manava).
• Fulafula ma faʻaleagaina i le pancreas. O lau pancreas e maua mai ai mea e manaʻomia e lou tino e galue lelei.
• Faʻaleagaina i le ate. A ogaoga, o le afaina o le ate e masani ona taitai atu ai i le oti.
• Le lelei taumafa.
• Kanesa o le esophagus, ate, kolone, ulu ma le ua, susu, ma isi vaega.

O le inu tele e mafai foi ona:

• Faʻafaigata ona taofiofia le toto maualuga ile vailaʻau pe a fai ua iai le toto maualuga.
• Taʻitaʻi atu i faʻafitauli tau fatu i nisi tagata.

O le ava malosi e mafai ona aʻafia ai lou mafaufau ma lau faʻaiuga i taimi uma e te inu ai. O le faʻaaoga tele o le 'ava malosi e faʻaleagaina ai sela o le faiʻai. O lenei mea e mafai ona mafua ai le tumau faʻaleagaina o lou manatuaina, mafaufauga, ma le auala e te amio ai.

Faʻaleagaina o neula mai le faʻaaogaina o le ava malosi e mafua ai le tele o faʻafitauli, e aofia ai:

• Le mageso poʻo se tiga "pine ma nila" lagona i ou lima poʻo ou vae.
• Faʻafitauli i luga o tama tane.
• O le pepesi o le urine pe a faigata ona pasi le miaga.

O le inu i le taimi o le maʻito e mafai ona afaina ai le tuputupu aʻe o le pepe. O ni faaletonu ogaoga o le fanau mai poʻo se fetal ava malosi (FAS) ono tupu.

E masani ona feinu tagata e faʻamalie ai latou pe poloka ai lagona faʻanoanoa, faʻanoanoa, popolevale, poʻo le popole. Ae mafai e le 'ava malosi ona:

• Faia ia faʻafitauli e sili atu le leaga i le aluga o taimi.
• Faʻafitauli moe pe faʻateleina atili ai foi.
• Faateleina le lamatiaga o le pule i le ola.

E masani ona aʻafia aiga pe a tagofia e se tasi le fale le 'ava malosi. O le vevesi ma feteʻenaʻiga i totonu o le fale e tele lava ina tupu pe a o soʻona inu e se tagata o le aiga le 'ava malosi. Tamaiti e tutupu aʻe i se fale e i ai le 'ava malosi e iai:

• Aua le lelei i le aʻoga.
• Ia lotovaivai ma i ai faʻafitauli i le popole ma le maualalo o lou manatu faʻapitoa.
• Fai ni faʻaipoipoga e faʻaiʻu i le teteʻa.

O le inu tele i le 'ava malosi e oʻo i le taimi e tasi e mafai ona afaina ai oe poʻo isi. E mafai ona taʻitaʻia ai i se tasi o mea nei:

• Faalavelave tau taavale
• Masaniga leaga o feusuaiga, e ono taitai atu ai i le maitaga le fuafuaina pe le manaʻomia, ma feusuaiga pipisi (STI)
• Pau, malelemo, ma isi faalavelave
• Pule i le ola
• Sauaga, feusuaiga poʻo le toso teine, ma le fasioti tagata

Muamua, fesili ifo ia te oe pe o le a le ituaiga inu oe?

Tusa lava pe o oe o se tagata inu malosi, o le inu tele naʻo le tasi le taimi e ono afaina ai.

Ia mataala i au metotia inu. Aʻoaʻo auala e faʻaitiitia ai le inu.

A faʻapea e le mafai ona taofiofia lau inupia pe a fai o lau inu e afaina ai oe lava poʻo isi, saili le fesoasoani mai:

• Lau tausi soifua maloloina
• Lagolago ma oe lava-fesoasoani kulupu mo tagata o loʻo i ai le inu faʻafitauli

Ava Malosi - lamatiaga; Faʻasuaʻava o le 'Ava - lamatiaga; Faʻalagolago i le 'ava - lamatiaga; Inu mataʻutia

Nofoaga autu mo le faʻamaʻiina o faʻamaʻi ma le 'upega tafaʻilagi itulau. Pepa faʻamaonia: faʻaaogaina o le 'ava malosi ma lou soifua maloloina. www.cdc.gov/alcohol/fact-sheets/alcohol-use.htm. Faʻafouina Tesema 30, 2019. Avanoa Ianuari 23, 2020.

National Institute on Alcohol Abuse ma Alcoholism 'upega tafaʻilagi. Ava malosi ma lou soifua maloloina. www.niaaa.nih.gov/alcohol-health Avanoa Ianuari 23, 2020.

National Institute on Alcohol Abuse ma Alcoholism 'upega tafaʻilagi. Le faʻaogaina o le ava malosi. www.niaaa.nih.gov/alcohol-health/overview-alcohol-consuming/alcohol-use-disorder. Avanoa Ianuari 23, 2020.

O'Connor PG. Le faʻaogaina o le ava malosi. I totonu: Goldman L, Schafer AI, eds. Faʻafomaʻi Goldman-Cecil. 26th lomiga. Filatelefia, PA: Elsevier; 2020: chap 30.

Sherin K, Seikel S, Hale S. Faʻaoga o le ava malosi. I: Rakel RE, Rakel DP, eds. Tusitusiga o Faʻafomaʻi Aiga. 9th ed. Filatelefaia, PA: Elsevier Saunders; 2016: mata 48.

US Puipuiga Tautua Faʻamalosi Force. Suʻesuʻega ma fautuaga i amioga e faʻaititia ai le soifua maloloina o le 'ava malosi i talavou ma tagata matutua: Faʻamatalaga fautuaina mai le US Preventive Services. IAMA. 2018; 320 (18): 1899–1909. PMID: 30422199 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30422199/.

• Ava Malosi
• Alu Faʻaoga le Ava Malosi (AUD)