Epidural hematoma

O le epidural hematoma (EDH) o loʻo tafetotoi ile va o totonu ole ulupoʻo ma le ufiufi i fafo ole faiʻai (taʻua ole dura).

O le EDH e masani ona mafua mai i le ulu o le ulu i le taimi o tamaiti poʻo le talavou. O le membrane ufiufi le faiʻai e le latalata vavalalata i le ulupoʻo pei ona i ai i tagata matutua ma tamaiti laititi atu i le 2 tausaga. O le mea lea, o lenei ituaiga o toto e sili atu ona taatele i tagata talavou.

O le EDH mafai foi ona tupu ona o le malepe o se alatoto toto, masani ai o alatoto. Ona alu lea o le puna toto i le avanoa i le va o le dura ma le ulupoʻo.

O vaʻa ua afaina e tele ina masaesae e le ulu o le ulu. O malepe e masani lava o le iʻuga o se manuʻa tuga i le ulu, e pei o mea na mafua mai i uila afi, uila, sikisi laupapa, kionaisa, poʻo taʻavale faʻalavelave.

O le vave tafetoto e mafua ai le aoina o le toto (hematoma) e oomi i luga o le faiʻai. O le mamafa i totonu o le ulu (intracranial pressure, ICP) vave faateleina. Lenei omiga ono mafua ai atili faiai manua.

Faʻafesoʻotaʻi le soifua maloloina mo soʻo se manuʻaga ulu e mafua ai e tusa lava pe le maua se malamalama puʻupuʻu, pe i ai ni isi faʻailoga pe a maeʻa se manuʻa ulu (tusa lava pe leai se malamalama).

O le masani masani a faʻailoga e faʻaalia ai o le EDH o le leiloa o le malamalama, mulimuli ai ma le mataala, ona le toe malamalama ai lea. Ae o lenei faʻataʻitaʻiga atonu E LE aliali mai i tagata uma.

O faʻailoga taua o le EDH o:

• Le mautonu
• Faanenefu
• O le fia moe poʻo le suia o le tulaga o le mataala
• Faʻateleina tamaiti aʻoga i le mata e tasi
• Ulu o le ulu (ogaoga)
• Le manuʻa ulu poʻo manuʻaga mulimuli mai ai ma le leiloa o le malamalama, o se vaitaimi o mataala, ona vave faʻasolosolo toe foi atu i le le malamalama
• Faanoi poʻo puaʻi
• Vaivaiga i le vaega o le tino, masani i le isi itu mai le itu ma le faʻateleina tamaiti aʻoga
• Faoa faʻamalosi mafai ona tupu o se faʻaiuga o le ulu aafiaga

O faʻailoga e masani ona tupu i totonu o minute i itula pe a maeʻa le ulu ma faʻailoa se tulaga faʻafuaseʻi.

O isi taimi, e le amata le palapala mo le tele o itula pe a maeʻa le ulu. O faʻailoga o le omiga i luga o le faiʻai e le tupu vave foi.

O le faiʻai ma neura (neura) suʻesuʻega e ono faʻaalia ai o se vaega faapitoa o le faiʻai e leʻo galue lelei (mo se faʻataʻitaʻiga, atonu e iai le vaivaiga o le lima i le tasi itu).

E ono faʻaalia foʻi i le suʻega ni faʻailoga o le faʻateleina o le ICP, e pei o:

• Ulu ulu
• Leaiva
• Le mautonu
• Faanoi ma puaʻi

Afai e faʻateleina le ICP, e manaʻomia se taotoga faʻafuaseʻi e faʻamalolo ai le totoga ma puipuia ai le toe lavea o le faiʻai.

O le CT scan o le ulu e le faʻatusatusaina o le a faʻamaonia ai le faʻamaoniga o le EDH, ma o le a faʻailoa tonu ai le nofoaga tonu o le hematoma ma soʻo se gaui o le ulu. E ono aoga le MRI e faʻailoa ai tamaʻi tamaʻi epidural hematomas mai mea laiti.

O le EDH o se faʻalavelave faʻafuaseʻi. Manulauti togafitiga e aofia ai:

• Faia o auala e sefe ai le ola o le tagata
• Faʻatonutonuina faʻailoga
• Faʻaitiitia pe puipuia puipuia tumau o le faiʻai

Atonu e manaʻomia le fesoasoani i le olaga. O taotoga faʻafuaseʻi e masani ona manaʻomia e faʻaititia ai le mamafa i totonu o le faiʻai. E mafai ona aofia ai le viliina o se tamai pu i le ulupoʻo e faʻamama ai le mamafa ma faʻatagaina le toto e alu i fafo i fafo o le ulupoʻo.

O lapoʻa hematomas poʻo toto faʻamaʻa toto atonu e manaʻomia e aveʻese i totonu o se lapoʻa tele i le ulupoʻo (craniotomy).

O vailaʻau faʻaaogaina faʻaopopo i taotoga o le a eseese e fuafua i le ituaiga ma le ogaoga o faʻailoga ma faiʻai faʻaleagaina e tupu.

Antiseizure vailaʻau ono mafai ona faʻaaogaina e faʻatonutonu pe puipuia ai faʻamaʻi. O vailaʻau e taʻu ole hyperosmotic agents e mafai ona faʻaaoga e faʻaititia ai le fulafula o le faiʻai.

Mo tagata o loʻo paʻu toto pe faʻaletonu le toto, e manaʻomia ni togafitiga e puipuia ai le alualu o le toto.

O le EDH e maualuga lona lamatiaga o le oti e aunoa ma le vave laveaʻi. Tusa lava pe iai vave togafitiga faʻafomaʻi, o se lamatiaga tele o le oti ma le atoatoa le tumau tumau.

E i ai le lamatiaga o le tumau faiʻai manuʻa, tusa lava pe togafitia EDH. Faʻailoga (pei o le faʻamalosiina) ono faʻaauau mo le tele o masina, tusa lava pe a maeʻa togafitiga. I se taimi e ono oʻo ai pe le toe fai soʻo pe mou foʻi foʻi. Faʻataʻitaʻi ono amata i le 2 tausaga pe a maeʻa le manua.

I tagata matutua, tele faʻamalologa tupu i le muamua 6 masina. E masani lava e iai ni faʻaleleia i le 2 tausaga.

Afai e iai le faiʻai faʻaleagaina, e foliga mai e leʻo atoa. O isi faʻafitauli e aofia ai faʻailoga tumau, pei o:

• Herniation o le faiʻai ma koma tumau
• O le masani ai o le paʻu o le hydrocephalus, e mafai ona taitai atu ai i vaivaiga, tiga o le ulu, le taofiofia, ma faigata ona savali
• Supa poʻo leiloa o lagona (na amata i le taimi o le manuʻa)

Alu i le potu faʻafuaseʻi pe telefoni le 911 poʻo le numera o faʻalavelave faʻafuaseʻi pe a tutupu ni faʻailoga o le EDH.

Manuʻaga tuga e masani ona tupu ma ulu manuʻa. Afai e tatau ona e faʻagaeʻe le tagata ae leʻi taunuʻu mai le fesoasoani, taumafai e taofi lona ua.

Valaʻau le tautua pe a fai o nei faʻailoga tumau pea pe a uma togafitiga:

• Manatu leiloa poʻo faʻafitauli taulaʻi
• Faanenefu
• Tigā ulu
• Popole
• Faʻafitauli tautalaga
• Leiloa gaioi i se vaega o le tino

Alu i le potu faʻafuaseʻi pe telefoni le 911 poʻo le numera o faʻalavelave faʻafuaseʻi i le lotoifale pe a fai o nei faʻailoga e tupu pe a maeʻa togafitiga:

• Faʻalavelave manava
• Faoa faamalosi
• Faʻateleina pupils o mata poʻo tamaiti aʻoga e le tutusa lapoʻa
• Faʻaitiitia le tali mai
• Leiloa o le malamalama

O le EDH atonu e le mafai ona puipuia peʻa tupu se manuʻa ulu.

Ina ia faʻaititia le afaina o le ulu, faʻaaoga mea saogaloloa mo le saogalemu (pei o pulou malo, uila poʻo pasika pulou, ma fusipau).

Mulimuli i le puipuiga i le galuega ma taʻaloga ma faʻafiafiaga. Mo se faʻataʻitaʻiga, aua le maulu i totonu o le vai pe a le iloa le loloto o le vai pe o iai ni maa.

Hematoma Extradural; Fula toto; Fula toto; EDH

National Institute of Neurological Disorder ma Stroke 'upega tafaʻilagi. Manua faiai afaina: faʻamoemoe e ala i suʻesuʻega. www.ninds.nih.gov/Disorder/Patient-Caregiver-Education/Hope-Through-Research/Traumatic-Brain-Injury-Hope-Through. Faʻafouina Aperila 24, 2020. Avanoa ia Novema 3, 2020.

Shahlaie K, Zwienenberg-Lee M, Muizelaar JP. Togafitiga pathophysiology o manuʻa afaina ai faiʻai. I le: Winn HR, ed. Youmans ma Winn Neurological taotoga. 7th ed. Filatelefia, PA: Elsevier; 2017: mata 346

Wermers JD, Hutchison LH. Faʻalavelave I: Coley BD, ed. Caffey's Pediatric Diagnostic Imaging. 13th lomiga. Filatelefia, PA: Elsevier; 2019: mata 39.