7 Vaitaimi Faʻailoga E leai se fafine e tatau ona le amanaʻiaina

Anotusi

• 1. Ua faamisi taimi
• 2. Toto mamafa
• 3. E le masani ai puʻupuʻu pe umi vaitaimi
• 4. Maʻa ogaoga
• 5. Toto i le va o vaitau
• 6. Paʻu o le susu
• 7. Manava pe puaʻi

E eseese uma vaitaimi a fafine. O isi fafine na maligi toto mo le lua aso, ae o isi atonu e puna toto mo le atoa le vaiaso. O lau tafe atonu e mama ma tau le iloaina, pe lava le mamafa e te le maua lelei ai. Oe ono pe leai foi ni papala, ma a e faia, e mafai ona laʻititi pe matua tiga foi.

Afai lava e tumau au vaitaimi, atonu e leai se mafuaʻaga e te popole ai fua ia latou. Ae e tatau ona e mataala i le mea e te maua ai ni suiga i lou masina faʻasolosolo taamilosaga.

Nei o fitu faʻailoga e aoga le lipotia i lau fomaʻi.

1. Ua faamisi taimi

e tele atu taimi masani nai lo isi, ae o le toʻatele e maua le vaitaimi pe a ma le tasi i le 28 aso. Afai e faʻafuaseʻi ona taofi ou vaitaimi, e ono i ai ni nai mafuaʻaga. Tasi le avanoa o le maitaga, ma o le maitaga suʻesuʻega mafai ona vave ma faigofie faʻamautinoa le tali i lena.

Afai e le o le maitaga, o se isi mea atonu o le mafuaʻaga o lou misia vaitaimi, pei o:

• Faʻamalosi tino faʻamalositino poʻo le taua o le pauna mamafa. O le faʻamalosi tino e mafai ona aʻafia ai le maualuga o homone e faʻatonutonu lou taamilosaga. A tele naʻuti le gaʻo o le tino e ala i taumafataga pe faʻamalositino, e mafai ona taofia uma ou taimi. Oe manaʻomia ni gaʻo tino e gaosia ai homone.
• Faʻateleina le mamafa. O le mauaina o le tele o le mamafa e mafai foi ona tiaʻi ese lou paleni paleni ma faʻalavelave ai lou taamilosaga taamilosaga.
• Pamu faifai pea e taofi ai le fanau mai. O ni fualaʻau faʻatamaiti e fananau mai ai e maua ai se faʻaauau fuataga o homone o lona uiga o le a faʻaititia oe i ni vaitaimi, ma i nisi tulaga, e mafai ona latou taofia uma ou vaitaimi.
• Polycystic ovary syndrome (PCOS). Faatasi ai ma lenei tulaga, o le le paleni o le homone e taitai atu ai i le le masani ai vaitaimi ma le tuputupu ae o cysts i ovaries.
• Ogaoga le popole. O le i ai i lalo o mafatiaga e mafai ona tiaʻi ese e oo lava i le masani ona taamilosaga taamilosaga.
• Perimenopause. A faʻapea ua e lata i le lata i le 40 tausaga poʻo le amataga o le 50, atonu o le a e i ai i le perimenopause. Ole vaitaimi lea ole taimi e oʻo atu i menopause pe a paʻu le estrogen. Ua e aloaʻia i le menopause pe a maeʻa ou vaitaimi mo le 12 masina sosoʻo, ae o ou vaitaimi e mafai ona fesuisuiaʻi tele i tausaga e oʻo atu i le menopause.

2. Toto mamafa

Vaitaimi voluma leo eseese mai le fafine i le fafine. Masani lava, pe a e faʻasusu i totonu o le tasi poʻo le sili atu pads poʻo tampons i le itula, oe maua menorrhagia - o se le masani ai mamafa mamafa faʻasologa. Faʻatasi ai ma le mamafa o le palapala toto, oe ono i ai faʻailoga o le anemia, pei o le lelava poʻo le manava puʻupuʻu.

O le mamafa o le tafe o le paʻu e taatele. E tusa o le tasi vaetolu o fafine o le a mulimuli ane vaʻai i a latou fomaʻi.

Mafuaʻaga o le mamafa palapala palapala palapala aofia ai:

• O le le paleni o le homone. Tulaga e pei ole PCOS ma le le lava o lou totoa (hypothyroidism) e ono aʻafia ai lou gaosia o le homone. O suiga ole hormonal e mafai ai ona faʻateleina le faʻaputuga o lou uterine nai lo le mea e masani ai, ma oʻo atu ai i vaitaimi mamafa.
• Fibroids poʻo polyps. O nei noncancerous tuputupu ae i le uterus mafai mafua mafua toto e sili atu mamafa nai lo masani.
• Endometriosis. O lenei tulaga e mafua mai i aano o le tino e masani ona laina ai lou toʻotoʻo ola i isi vaega o lou pelvis. I totonu o lou faʻaʻautagata, e fulafula aʻe lena mea i masina taʻitasi ona faʻamaligiina ai lea i lou vaitaimi. A i ai i isi totoga - pei o au ovaries poʻo fallopian tubes - e leai se mea e alu i ai le tino.
• Adenomyosis Tutusa ma endometriosis, adenomyosis o se tulaga e tupu pe a fai o aano e masani ona laina le toʻotoʻo tupu i totonu o le uterine puipui. Lenei, e leai se mea e alu i ai, o lea e fausia ai ma mafua ai tiga.
• Intrauterine masini (IUD). Lenei auala taofiofia auala mafai mafua mafua mamafa toto o se itu aafiaga, aemaise lava i le taimi o le muamua tausaga talu ona amata ona e faʻaaogaina.
• Faamai toto. O tofi tofi e pei o le faamaʻi Von Willebrand e aafia ai le toto masaa. O nei faʻalavelave e mafai foi ona mafua ai le tele o le paʻu palapala paʻu toto.
• Faʻafitauli maʻitaga. O se le masani ai mamafa mamafa tafe mafai ona avea o se faʻailoga o se maʻitaga poʻo ectopic maʻito. E mafai ona tupu vave ona atonu e te le iloa na e maitaga.
• Kanesa Uterine poʻo le kanesa o le faʻaʻautagata e mafua ai le mamafa o le toto - ae o nei kanesa e masani ona maua pe a maeʻa le menopause.

3. E le masani ai puʻupuʻu pe umi vaitaimi

O vaitaimi masani e mafai ona tumau i soʻo se mea mai le lua i le fitu aso. Pupuʻu taimi atonu e leai se mea e popole ai, aemaise pe a fai e masani mo oe. Ole faʻaaogaina ole hormonal birth control e mafai ai foi ona faʻapuʻupuʻu lou taʻamilosaga. Ole alu ile menopause e ono faʻalavelave ai foʻi au taʻamilosaga masani. Ae afai e faʻafuaseʻi ona pupuʻu ou taimi, siaki oe ma lau fomaʻi.

O nisi o mea lava e tasi e mafua ai le mamafa o le alu toto e mafai ona umi ai ou taimi nai lo le masani ai. E aofia ai le le paleni o le homone, fibroids, poʻo polyps.

4. Maʻa ogaoga

Cramps o se masani ai vaega o vaitaimi. Latou mafua mai i uterine vaʻavaʻaiga e tuleia i fafo lou uteine ​​ufiufi. O faʻalavelave e masani ona amata i le aso pe lua ae e leʻi amataina lou tafe, ma e lua i le fa aso e amata ai.

Mo nisi fafine, cramps e agamalu ma e le faʻalavelave. O isi e sili atu le ogaoga o cramp, e taʻu o le dismenorrhea.

Isi mafuaʻaga mafuaʻaga o tiga tiga aofia ai:

• fibroids
• o le IUD
• endometriosis
• adenomyosis
• faʻamaʻi namu pelvis (PID)
• faʻamaʻi pipisi mai feusuaiga (STDs)
• atuatuvale

5. Toto i le va o vaitau

E i ai ni nai mafuaʻaga aisea e te ono maitauina ai le pisia poʻo le alu toto i le va o vaitau. Nisi mafuaʻaga - pei o le suiga o le fanau mai - e le ogaoga. O isi e manaʻomia se malaga i lau fomaʻi.

Mafuaʻaga o le toto i le va o vaitaimi aofia ai:

• faamisi pe suia fualaʻau taofiofia fanau
• STD pei o chlamydia poʻo gonorrhea
• PCOS
• se manua i le measā (pei o le taimi o feusuaiga)
• uterine polyps poʻo fibroids
• maʻito
• ectopic maʻitaga poʻo le maʻitaga
• perimenopause
• kanesa o le faʻaʻautagata, poʻoti, poʻo le kanesa uterine

6. Paʻu o le susu

O ou fatafata atonu e lagona sina vaivai i ou taimi. O le mafuaʻaga o le le mautonu e ono fesuisuiaʻi le maualuga o le homone. O isi taimi e i ai le tiga i luga o lou lima o loʻo i ai ni susu foliga e faʻaigoaina o le Tail of Spence.

Ae afai e tiga ou fatafata pe o le tiga e le ogatusa ma lau taʻamilosaga taʻitasi masina, siaki atu. E ui lava o le fatafata tiga e le masani ona mafua mai i le kanesa, e mafai ona avea ma se faʻailoga o ia i seasea tausiga.

7. Manava pe puaʻi

O nisi fafine e masani lava ona maua i le manava le fiafia i le taimi o le masina. I se tasi suʻesuʻega, o fafine na lipotia mai le tiga o le manava, manava manava, poʻo uma i le vaitaimi o latou vaitaimi.

Afai o nei faʻailoga e le masani ai mo oe, latou ono faʻailoa mai le PID poʻo seisi tulaga faʻafomaʻi. Ona o le tele o le manava tata po o le puaʻi e mafai ona mafua ai le faʻavaivai, lipotia lenei faʻailoga i lau fomaʻi.