Mai le Metabolism i le LSD: 7 Tagata Suʻesuʻe Na Faʻataʻitaʻi ia Latou Lava

Anotusi

• Mo sili pe leaga, nei suʻesuʻe suia saienisi
• Santorio Santorio (1561–1636)
• John Hunter (1728–1793)
• Daniel Alcides Carrión (1857–1885)
• Barry Marshall (1951–)
• David Pritchard (1941–)
• Aukuso Bier (1861–1949)
• Albert Hofmann (1906–2008)
• Faʻafetai, ua leva ona taunuʻu mai le saienisi

Mo sili pe leaga, nei suʻesuʻe suia saienisi

Faatasi ai ma le ofoofogia o aso nei vailaʻau, e faigofie ona faagalo o le tele o ia sa leʻi iloaina.

O le mea moni, o isi togafitiga faʻafomaʻi silisili i aso nei (pei o vaʻaigala) ma faʻagaioiga o le tino (pei o a matou metotia) na oʻo lava ina malamalama i ai e ala ia latou lava suʻega - o lona uiga, o saienitisi na faʻamalosi e "faʻataʻitaʻia i le fale."

A o matou laki i le taimi nei i le sili faʻatonutonuina faʻataʻitaʻi faʻataʻitaʻi, e le o taimi uma lenei tulaga. O nisi taimi lototetele, o nisi taimi e faʻasese, o nei saienitisi e toʻafitu na faia ni faʻataʻitaʻiga ia i latou lava ma saofagā i le faʻafomaʻi matata pei ona tatou iloa nei.

Santorio Santorio (1561–1636)

Fanau i Venice i le 1561, Santorio Santorio sa tele sona sao i lana matata a o galue o se tumaoti fomaʻi i tamaloloa ma mulimuli ane avea ma taʻitaʻi o le teori vailaʻau i lena taimi sa lauiloa ai le Iunivesite o Padua - aofia ai ma se tasi o le muamua fatu fuaʻi siaki.

Ae o lana tautinoga pito sili ona taʻutaʻua o lona naunau malosi i le fuaina o ia lava.

Na ia fausiaina se nofoa tele e mafai ona nofo ai e siaki lona mamafa. O lana faaiuga o le fuaina o le mamafa o taumafataga uma na ia 'ai ma vaai pe fia le mamafa na ia leiloa a o sua.

E ui ina ese a, e mataʻala, ae saʻo lelei ana fua.

Na ia tusia auiliili lava le aofaʻi o ana meaʻai ma le tele o le pauna na leiloa i aso uma, ma iu ai i le faaiuga na leiloa le afa pauna i aso uma i le va o taimi o taumafataga ma taimi faleuila.

I le le mafai ai ona faʻamaonia pe na faʻapefea ona laʻititi lana "gaosiga" nai lo lona taumafaina, na ia muaʻi faʻatatauina lenei mea i le "le afu tele," o lona uiga matou te manavaina ma afu ese nisi o mea na faʻainuina e o tatou tino o ni mea e le vaʻaia.

O lena manatu sa fai ma puao i lea taimi, ae ua tatou iloa nei na vave malamalama o ia i le faiga o le metabolism. Toeititi lava o fomaʻi uma i aso nei e mafai ona faʻafetai ia Santorio mo le faʻavaeina o le faʻavae mo lo matou malamalamaaga i lenei faʻatinoga taua o le tino.

John Hunter (1728–1793)

E le o uma-oe lava faʻataʻitaʻiga alu lelei, ae ui i lea.

I le seneturi lona 18, na tupu tele ai le faitau aofai o Lonetona. Aʻo faʻateleina le faʻalauiloaina o galuega tau feusuaʻiga ma e leʻi i ai ni condom, o faʻamaʻi pipisi mai feusuaiga (STDs) na sosolo vave nai lo le iloa e tagata e uiga ia latou.

E toʻaitiiti tagata na iloa le auala na galulue ai nei siama ma siama i talaatu o le latou fesootaʻi atu i feusuaiga. Leai se saienisi na i ai i le auala na latou atiina ae ai pe afai o le tasi e fesoʻotaʻi ma le isi.

O John Hunter, o le fomaʻi e sili na lauiloa i lona fesoasoani i le tuiina o le tanesusu, talitonu o le STD gonorrhea ua na o se amataga o le syphilis. Na ia aʻoaʻo foi afai e mafai ona togafitia vave le gonorrhea, o le a taofia ai ona faʻailoga mai le faʻateleina ma avea ai ma syphilis.

O le faia o lenei eseʻesega o le a faʻamaonia faitio. E ui na togafitia le gonorrhea ae le o se afaina, o syphilis e mafai ona suia ai le ola ma e oʻo foi i ni aafiaga leaga.

O lea, o le Hunter naunautaʻi na tuʻu vai mai se tasi o ana tagata gasegase i le gonorrhea i totonu o lona lava afaina afaina o lana penisina ina ia mafai ona vaʻaia pe faʻafefea ona faʻamaʻi le faʻamaʻi. Ina ua amata ona faʻaalia e Hunter faʻailoga o faʻamaʻi uma, na ia manatu o le a ia faia se mea sili ona lelei.

Na liliu ane, o ia lava lava sese

O le mea moni, o le tagata maʻi na masalomia na ia aveina le nana mai ia te ia uma STDs.

Na avatu e Hunter ia te ia lava se maʻi tiga tau feusuaʻiga ma taofia ai le STD suʻesuʻega mo le toeititi afa seneturi le tetee. Ae o le mea e sili ai le leaga, na ia talitonuina le tele o fomaʻi e na ona faʻaaoga o le mercury vapor ma tipi ese le papala, ma talitonu o le a taofia ai le syphilis mai le atiaʻe.

E silia ma le 50 tausaga talu ona maua o ia, na iʻu lava ina le taliaina le manatu o Hunter ina ua avea le fomaʻi Farani o Philippe Ricord, o se vaega o le aofai o tagata suʻesuʻe e tetee i le talitonuga a Hunter (ma lana auala finauina o le faailoaina o STD i tagata e leʻi iai). tofotofoina maeʻaeʻa faʻataʻitaʻiga mai lesions i tagata e tasi pe o faʻalua uma faʻamaʻi.

Na iu lava ina maua e Ricord ia faamai e lua e tuueseese. Suesuega i luga o nei STD e lua alualu i luma exponentially mai iina.

Daniel Alcides Carrión (1857–1885)

O nisi tagata faʻataʻitaʻi na totogi le tau sili i le sailiga o le malamalama i le soifua maloloina o tagata ma faʻamaʻi. Ma e toʻaitiiti e ofi i lenei pili faʻapea foi ma Daniel Carrión.

A o aʻoga i le Universidad Mayor de San Marcos i Lima, Peru, na faʻalogo ai le tamaʻitaʻi aʻoga o Carrión e uiga i le pepesi o le fiva uiga ese i le taulaga o La Oroya. O tagata faigaluega i nofoaafi iina na aafia i le le lava o le toto o le toto ona o se vaega o le tulaga ua taua o le "Oroya fiva."

E toʻaitiiti na malamalama pe faʻafefea na mafua mai pe faʻasalalauina atu lenei tulaga. Ae o Carrión sa i ai se talitonuga: Atonu e i ai se fesoʻotaʻiga i le va o faʻamaʻi tiga o le Oroya fiva ma le masani masani "verruga peruana," poʻo "Peruvian warts." Ma sa i ai sona aitia mo le faʻataʻitaʻia o lenei manatu: tuiina o ia lava i siama papala faʻamaʻi ma vaai pe na maua i le fiva.

O le mea la lena na ia faia.

I le masina o Aukuso 1885, na ia aveina ai maʻi mai le maʻi e 14 tausaga le matua ma tuu i ai ana uo e tuiina i ona lima uma. Na o le sili atu ma le masina mulimuli ane, na amataina ai e Carrión ni faʻailoga ogaoga, pei o le fiva, maalili, ma le matua lelava. E oʻo atu i le faaiuga o Setema 1885, ua maliu o ia i le fiva.

Ae o lona naunau e aʻoaʻo e uiga i le faʻamaʻi ma fesoasoani ia i latou na maua i lenei faʻamaʻi, na mafua ai le tele o suʻesuʻega i le selau tausaga na sosoʻo ai, ma taʻitaʻia saienitisi e faʻamautinoa le siama na mafua ai le fiva ma aʻoaʻo e togafitia le maʻi. O e na soloaʻi ane na faʻaigoaina le tulaga e faʻamanatuina ai lona sao.

Barry Marshall (1951–)

E ui i lea, e le uma taumafaiga faʻataʻitaʻi e iʻu i mala.

I le 1985, Barry Marshall, o se faʻapitoa fomaʻi faʻapitoa i le Royal Perth Hospital i Ausetalia, ma lana paʻaga suʻesuʻe, o J. Robin Warren, na le fiafia i tausaga o le le manuia o suʻesuʻega e uiga i siama o le manava.

O le latou manatu e faʻapea o siama gutu e ono mafua ai faʻamaʻi gastrointestinal - i lenei tulaga, Helicobacter pylori - ae o le tusi faʻamaumau ina ua maeʻa le tusi talaaga na teʻena a latou tagi, ma maua ai a latou molimau mai aganuu a le fale suʻesuʻe e le talitonuina.

E leʻi talitonu le vaega faʻafomaʻi i le taimi e mafai ona ola le siama i le manava oona. Ae sa iai Marshall. Ma, na ia aveina mataupu i ona lava lima. Pe i lenei tulaga, o lona lava manava.

Sa ia inuina se vaifofo i totonu H. pylori, mafaufau o le a ia maua se manava papala i se taimi i le lumanaʻi lumanaʻi. Ae na vave ona ia maua ni faʻailoga laiti, pei o le niniva ma manava manava. Ma e leʻi atoa se vaiaso, ae amata foi ona puaʻi.

I le taimi o le endoscopy i se taimi e leʻi mamao atu, na maua ai o le H. pylori ua uma ona faʻatumuina lona manava i kolone siama faʻateleina. Marshall e tatau ona inu fualaʻau e taofi ai le faʻamaʻi mai le faʻatupuina o le afaina o le fulafula ma faʻamaʻi gastrointestinal.

Iʻu ina iloa: O siama e mafai lava ona mafua ai faʻamaʻi manava.

O puapuaga na matua aoga lava ina ua maua e ia ma Warren le Nobel Prize i vailaʻau mo le la mauaina i le Marshall (latalata i le maliu) tupe faʻaalu.

Ae o le mea e sili ona taua, e oʻo mai i le aso, o vailaʻau faʻafomaʻi mo manava o le manava e pei o papala paptic na mafua mai H. pylori ua avanoa lautele siama mo le sili atu i le 6 miliona tagata e mauaina faʻamaoniga o nei papala i tausaga taʻitasi.

David Pritchard (1941–)

Afai e leʻi lava le leaga o le inuina o siama o le manava, o David Pritchard, o se polofesa o le parasite immunology i le Iunivesite o Nottingham i Peretania, na alu atili e faʻamaonia se manatu.

Na faapipii e Pritchard ni pulou ivi e 50 i lona lima ma tuu i latou e tolotolo i totonu o lona paʻu e pepesi ai.

Malulu

Ae o Pritchard sa i ai se sini taua i le mafaufau ina ua ia faia lenei faʻataʻitaʻiga i le 2004. Na ia talitonu o le pisia oe lava ia Necator americanus hookworms mafai faʻaleleia atili ai lou allergies.

Na faʻapefea ona ia oʻo mai i lenei talitonuga uiga ese?

O le Pritchard talavou na faimalaga i totonu o Papua Niu Kini i le vaitaimi o le 1980 ma ia maitauina o tagata o le atunuu na maua lenei ituaiga o siama o le hookworm e matua laiti lava auga o le allergy nai lo a latou uo e leʻi aafia.

Na faaauau pea ona ia atiina ae lenei talitonuga i le toeititi atoa le luasefulu tausaga, seia oo ina ia filifili ua oo i le taimi e faataitai ai - ia te ia lava.

O le faʻataʻitaʻiga a Pritchard na faʻaalia ai, o siama vaivai o le hookworm e mafai ona faʻaititia ai faʻamaʻi o le allerg e ala i vailaʻau e ono mafua ai le fulafula, e pei o na mafua ai tulaga e pei o le sela.

Tele suʻesuʻega tofotofoina Pritchard's teori talu mai na faia, ma ma fefiloi iʻuga.

O le suʻesuʻega i le 2017 i le Clinical and Translational Immunology na maua ai o le hookworms e nanaina ai le polotini e taʻua o le anti-inflammatory protein 2 (AIP-2), e mafai ona aʻoaʻo ai lou tino puipuia e aua neʻi faʻapipiʻi tino pe a e faʻaaluina le alergia poʻo le sela. Lenei polotini ono mafai ona faʻaaogaina i le lumanaʻi togafiti togafitiga.

Ae a i le Falemai & Faʻataʻitaʻi Allergy sa tau le folafolaina. E leʻi maua se aʻafiaga moni mai faʻamau i luga o faʻamaʻi o le maʻi sela e ese mai i sina faʻaleleia atili o le manava.

Ile taimi nei, e mafai foʻi ona oso i luga oe ma manoa - mo le tau taugofie e $ 3,900.

Ae afai o oe i le taimi o loʻo e mafaufau ai faʻapipiʻi, matou te fautuaina le mulimuli i sili atu faʻamaonia togafitiga o allergy, e pei o allergen immunotherapy poʻo le counter counter antihistamines.

Aukuso Bier (1861–1949)

E ui o nisi saienitisi suia le vasega o vailaʻau e faʻamaonia ai se talitonuga malosi, o isi, pei o le Siamani fomai tipitipi August Bier, faia mo le manuia o latou tagata mamaʻi.

I le 1898, o se tasi o gasegase o Bier i le Royal Surgical Hospital o le Iunivesite o Kiel i Siamani na musu e faia se taotoga mo se tapuvae vae, ona sa ia te ia ni ogaoga tali atu i lautele vai faagase i taimi o taimi ua mavae taotoga.

O lea na fautuaina ai e Bier seisi filifiliga: cocaine tui saʻo i totonu o le uaula.

Ma na aoga. I le cocaine i lona tuasivi, na ala ala le tagata maʻi i le taimi o le gaioiga e aunoa ma le lagonaina o se etoeto o tiga. Ae i ni nai aso mulimuli ane, na maua ai le maʻi i se puaʻi tiga ma le tiga.

I lona naunautaiga ia faaleleia atili i ana sailiiliga, na ave ai e Bier ia te ia lava e faaatoatoa lana metotia i le fesili atu i lana fesoasoani, August Hildebrandt, e tui se fomu suia o lenei fofo cocaine i lona tuasivi.

Ae na faʻapipiʻi e Hildebrandt le tui e ala i le faʻaaogaina o le tele o le nila, mafua ai le suavai o le cerebrospinal ma le cocaine e sasaa mai le nila ao pipiʻi pea i le tuasivi o Bier. Ma na maua e Bier le manatu e faʻataʻitaʻi le tui ia Hildebrandt nai lo lena.

Ma na aoga. Mo ni nai itula, matua leai lava se mea na lagona e Hildebrandt. Bier na faʻataʻitaʻia lenei i auala sili ona mataga e mafai. Na ia tosoina le laulu o Hildebrandt, susunu lona paʻu, ma na oomi foi lona fualaʻau.

E ui o taumafaiga uma a Bier ma Hildebrandt na fanaua ai le tui faagase e tui tuusao i le tuasivi (e pei ona faʻaaogaina ai nei), na lagona le leaga o aliʻi mo le vaiaso pe a maeʻa.

Ae aʻo nofo Bier i le fale ma faʻasolosolo lelei, o Hildebrandt, i le avea ai ma fesoasoani, sa tatau ona faʻapipiʻi mo Bier i le falemaʻi i le taimi o lona malosi. Hildebrandt e le mafai ona manumalo ai (malamalama lelei i ai), ma motusia ana sootaga faapolofesa ma Bier.

Albert Hofmann (1906–2008)

E ui lava o le lysergic acid diethylamide (e sili ona faʻaigoaina o le LSD) e masani ona fesoʻotaʻi ma hippies, o le LSD ua faʻateleina ona lauiloa ma sili atu ona suʻesuʻe suʻesuʻeina. O loʻo avea e tagata ni microdoses o le LSD ona o le taua o faʻamanuiaga: ia sili atu ona aoga, taofi le ulaula, ma e oʻo lava i isi lalolagi lautele epiphanies e uiga i le olaga.

Ae o le LSD e pei ona tatou iloa nei e ono le i ai e aunoa ma Albert Hofmann.

Ma Hofmann, o se Suiselani na fanau i Suiselani na galue i le falemaʻi falemaʻi, na mauaina faʻafuaseʻi lava.

Na amata uma lava i le tasi aso i le 1938, a o toʻalo Hofmann i le galuega i Sandoz Laboratories i Basel, Suiselani. Aʻo faʻavasega vailaʻau toto mo le faʻaaogaina i vailaʻau, na ia tuʻufaʻatasia mea na maua mai le lysergic acid ma mea mai le squill, o se vailaʻau vailaʻau na faʻaaogaina mo seneturi e tagata Aikupito, Eleni, ma le tele o isi.

Muamua, na te leʻi faia se mea i le paluga. Ae o le lima tausaga mulimuli ane, ia Aperila 19, 1943, na toe faʻataʻitaʻia ai foi e Hofmann ma, e aunoa ma le mafaufau i le paʻi atu i ona foliga i ona tamatamailima, faʻafuaseʻi ona faʻaumatia nisi.

Ina ua maeʻa, sa ia lipotia le lagona le mapu, niniva, ma sina onā. Ae ina ua moeiini ona mata ma amata ona vaʻaia ata manino, ata, ma lanu i lona mafaufau, na ia iloaina o lenei paluga eseʻi na ia foafoaina i le galuega sa i ai le talitonuina gafatia.

Ma o le aso na sosoʻo, na ia taumafai atili ai. Ma a o tietie atu lana uila i le fale, na ia toe lagonaina uma ia aafiaga: o le uluai malaga LSD moni.

Lenei aso ua lauiloa nei o le uila Aso (Aperila 19, 1943) ona o le taua LSD mulimuli ane avea: Se augatupulaga atoa o "fugalaau tamaiti" ave LSD e "faʻalauteleina o latou mafaufau" itiiti ifo i le lua sefulu tausaga mulimuli ane, ma talu ai nei, i suʻesuʻe ona faʻaogaina vailaʻau.

Faʻafetai, ua leva ona taunuʻu mai le saienisi

I aso nei, e leai se mafuaʻaga mo se tagata poto masani suʻesuʻe - sili atu nai lo le tagata i aso uma - e tuʻu ai o latou lava tino i se tulaga lamatia i ni auala ogaoga.

E ui lava o le auala e faʻataʻitaʻia ai oe lava, ae maise lava i le tulaga o fofo i le fale ma mea e faʻaopoopo ai, e mafai ona faʻaosoosoina, o se le tatau ai. Togafitiga i aso nei e alu i totonu o tofotofoga faigata ae leʻi oʻo i fata. Ua matou laki foʻi ua maua le avanoa i se faʻatuputeleina tino o suʻesuʻega faʻafomaʻi e faʻamalosia matou e faia filifiliga saogalemu ma maloloina.

O nei tagata suʻesuʻe na latou faia nei osigataulaga ina ia le manaʻomia e tagata gasegase i le lumanaʻi. Ma, o le auala sili e faʻafetai ai ia latou, o le vaʻaia lelei o oe lava - ma tuʻu le koko, puaʻi, ma faʻamau i tagata polofesa.

O Tim Jewell o se tusitala, faatonu, ma se failauga e faavae i Chino Hills, CA. O lana galuega na aliali mai i tusi lolomi e le tele o taʻitaʻia le soifua maloloina ma kamupani faʻasalalau, e aofia ai Healthline ma The Walt Disney Company.