O le a le mea e mafai ona tale le toto ma mea e fai

Anotusi

• 1. Manua i le Ea
• 2. Mumonia
• 3. Tapala
• 4. Bronchiectasis
• 5. O le pulmonary embolism
• 6. Kanesa kanesa
• O afea e alu ai i le fomaʻi
• Ole a le mea e mafai ona tale ole toto ile pepe

O le tale i le toto, ua taua o le hemoptysis, e leʻo taimi uma o se faʻailoga o se faʻafitauli ogaoga, ma e ono tupu aʻe ona o se tamaʻi manuʻa i le isu poʻo le faʻaʻi e masaa pe a tale.

Ae peitaʻi, afai e o mai le tale ma le mumu mumu toto e mafai foi ona avea ma faʻailoga o sili atu matuia faʻafitauli tau soifua maloloina, pei o le niumonia, fatafata poʻo kanesa kanesa, aemaise pe a tupu mo le sili atu i le aso.

O le mea lea, e fautuaina e faʻafesoʻotaʻi le fomaʻi aoao poʻo le pulmonologist i soʻo se taimi e alu ai le tale masa i le sili atu ma le 24 itula e mouʻese ai pe a tele le toto pe tele pe faʻateleina taimi.

1. Manua i le Ea

I se vaega tele o mataupu, o le tale toto e mafua mai i ni manuaga faigofie i le isu, tiga o le faʻaʻi pe ona o nisi o faʻataʻitaʻiga, pei o le bronchoscopy, lung biopsy, endoscopy poʻo le taotoga e aveʻese ai le tone, pei o se faʻataʻitaʻiga.

Le mea e fai: i le tele o tulaga, o le tale toto e kilia na o ia e aunoa ma le manaʻomia se togafitiga, peitaʻi, pe a nofo mo le sili atu i le 1 aso e taua le alu i le pulmonologist e faʻailoa le faʻafitauli ma amata le talafeagai togafitiga.

2. Mumonia

O le niumonia o se faʻamaʻi ogaoga o le mama lea e masani ona mafua ai faʻailoga e pei o le tale toto, faʻafuaseʻi le fiva ma luga atu o le 38ºC, le lava le manava ma le tiga o le fatafata. E masani ona aliaʻe pe a uma ona vaʻaia lelei le fulū poʻo le malulu, lea e mafai ona oʻo iai virusi poʻo siama i le alveoli, faʻaleagaina ai le taunuʻu mai o le okesene i sela. O le faʻamaoniga e faia i luga o le faʻavae o suʻega ma togafitiga ono aofia ai vailaʻau oona.

Le mea e fai: talu ai o nisi ituaiga o niumonia e manaʻomia e togafitia ma vailaʻau faʻamaʻi e fautuaina ia alu i le pulmonologist e faʻamaonia le faʻamaoniga ma amata le talafeagai togafitiga. I tulaga ogaoga, o le niumonia e mafai ona aʻafia ai le manava, ma e ono manaʻomia foi ona nofo i le falemaʻi. Saili atili e uiga i le togafitiga o lenei siama ma pe o a filifiliga o avanoa.

3. Tapala

I se faʻaopopoga i le tale masa, tino uiga ese o le tuberculosis mataupu, o lenei faʻamaʻi mafai foi mafua ai isi faʻailoga pei o le fiva tumau, afu i le po, soona lelava ma mamafa paʻu. I lenei tulaga, o le tale na tatau ona i ai mo le sili atu i le 3 vaiaso ma e foliga mai e le fesoʻotaʻi ma soʻo se flu. O le suʻega e faʻailoaina ai le fatafata vaivai o le sputum test ma le togafitiga e faia i vailaʻau faʻafomaʻi.

Le mea e fai: tuberculosis e mafua mai i se siama ma, o le mea lea, o lona togafitiga e faia i taimi uma ma vailaʻau faʻafomaʻi e manaʻomia le faʻaaogaina mo ni nai masina seʻia maeʻa atoatoa le faʻamaʻi. O le mea lea, soʻo se taimi e masalomia ai le fatafata vaivai, e taua tele le feutanaʻi ma se tagata fomaʻi toto. I se faʻaopopoga, afai e faʻamaonia le faʻamaoniga, e tatau ona lapataʻia tagata latalata ina ia mafai foi ona suʻesuʻeina latou mo le fatafata vaivai, ona e sosolo gofie le maʻi. Vaʻai nisi faʻamatalaga o le togafitiga.

4. Bronchiectasis

O lenei faʻamaʻi manava mafua ai tale i luga toto e faasolosolo ina atili leaga ona o le tumau faʻalauteleina o le bronchi, lea e mafai ona mafua mai i se siama siama poʻo isi faʻamaʻi manava e pei o le bronchitis, sela poʻo le niumonia.

Le mea e fai: i se lelei vaega o le bronchiectasis e leai se togafiti, peitaʻi, e mafai ona faʻaaoga fofo e fesoasoani e faʻamalolo ai le faʻailoga tele, faʻaleleia atili le tulaga lelei o le olaga. O nei fofo mafai ona faatonuina e se pulmonologist ina ua maeʻa iloiloina o faʻailoga. Saili atili e uiga i lenei faʻamaʻi ma pe o a togafitiga filifiliga o avanoa.

5. O le pulmonary embolism

Pulmonary embolism o se ogaoga faʻafitauli e tatau ona togafitia i se taimi vave e mafai ai i le falemaʻi. E masani lava ona tupu ona o le iai o se faʻaputuga e puipuia le alu atu o le toto i le māmā, mafua ai le maliu o aʻa na afaina ma faigata tele i le manava. I le ma lea, e faʻaopoopo i le tale i luga o le toto, e taatele lava le oʻo i le matuaʻi pupuu o le mānava, lanumoana tamatamaʻilima, fatafata tiga ma faateleina fatu tata. Malamalama atili i le faʻafefea ona tulaʻi mai le pulmonary embolism.

Le mea e fai: soʻo se taimi lava e iai le manaʻoga o le manava, faʻatasi ma tiga o le fatafata ma tale, e taua tele le vave alu i le falemaʻi e faʻamaonia ai e le o se ogaoga faʻafitauli pei o le fatu fatu poʻo le pulmonary embolism.

6. Kanesa kanesa

E masalomia le kanesa ole kanesa pe a iai le tale masaa ma le paʻu ole pauna i nai masina ua tuanaʻi, e aunoa ma se taumafataga poʻo se faʻamalositino. O isi faʻailoga e ono i ai o le lelava ma vaivaiga, lea e mafai ona tupu pe a amata le kanesa i le mama, pei ona masani ai i tagata ulaula, pe a i ai metastases i le mama. Iloa isi faʻailoga e ono faʻaalia ai le kanesa o le mama.

Le mea e fai: o le alualu i luma o le kanesa togafitiga o taimi uma sili atu le tele muamua o le kanesa ua faʻamaonia. O le mea lea, soʻo se taimi lava e iai faʻailoga e ono faʻaalia ai se faʻafitauli o le mama, e taua tele le faʻafesoʻotaʻi o le pulmonologist. I se faʻaopopoga, tagata i ai le talaʻaga aiga o kanesa kanesa o le mama poʻo e ulaula tatau tatau ona faia faʻavaitaimi taimi atofaina ma le pulmonologist, aemaise lava pe a uma le 50 tausaga.

O afea e alu ai i le fomaʻi

A matauina le i ai o le tale i luga toto, tasi tatau ona tumau le toʻafilemu ma taumafai e saili lona mafuaʻaga. O ni tulaga e tatau ona maitauina o:

• Aofai o le toto i ai;
• A i ai ni faʻamaʻi o le toto i le gutu poʻo le isu;
• Ina ua muamua vaʻaia le toto;
• Afai o le tagata ua uma na i ai se maʻi respiratory a o le i aliali mai lenei faʻailoga;
• Afai e i ai isi faʻailoga e pei o le puʻupuʻu o le manava, faigata manava, puʻupuʻu ma wheezing, leo pe a manava, fiva, ulu tiga pe matapogia.

Afai e te masalosalo o le tulaga ua ogaoga, e tatau ona e telefoni i le 192 ma telefoni SAMU pe alu i le potu faʻafuaseʻi e iloilo ai le tulaga e se fomaʻi.

Ole a le mea e mafai ona tale ole toto ile pepe

I tamaiti o le sili taatele mafuaʻaga o le i ai o tamaʻi mea latou te tuʻuina i le isu poʻo le gutu ma iu ai i le mama mafua ai le mago tale ma ma toto totoʻo. I lenei tulaga e masani a le le tele o le toto aafia ae e taua le ave le tamaititi i le falemaʻi e ave se x-ray ina ia mafai ona iloa le mafuaʻaga.

E mafai foi e le fomaʻi ona faʻaaoga se tamaʻi mea faigaluega e mataʻi ai taliga o le tamaititi, isu ma le faʻaʻi mo mea laiti e pei o tautaliga, tarrachas, sana, pi, pi poʻo meataʻalo atonu na faʻaofi mai i nei nofoaga. Faʻamoemoeina i le mea faʻalauiloaina ma lona tulaga, e mafai ona aveʻesea ma le faʻamalosi tino ma i sili ona ogaoga mataupu, taotoga ono manaʻomia foi.

Isi, le masani ai mafuaʻaga o le toto toto i pepe ma tamaiti o mama po o fatu fatu, lea e tatau ona faʻamaonia ma togafitia e le fomaʻi o tamaiti. I le tulaga o le masalosalo, faʻafesoʻotaʻi le fomaʻi tamaiti.