DNA Faamatalaina ma Suʻesuʻeina

Anotusi

• E uiga ile DNA
• DNA i le soifua maloloina, faʻamaʻi, ma le soifua matua
• Lou genome lautele
• DNA faʻaleagaina ma suiga
• DNA ma le matua
• O le a le DNA faia?
• O a foliga o le DNA?
• O le a le mea e fai e le DNA?
• O le DNA e fesoasoani i lou tino e tupu
• Faʻafefea ona e sau mai le DNA code i le protein?
• O fea e maua ai le DNA?
• Eukaryotic sela
• Sela Prokaryotic
• O le a le mea e tupu pe a vaelua ou sela?
• Ave ese

Aisea e taua tele ai le DNA? I se faaupuga faigofie, DNA o loʻo iai faʻatonuga talafeagai mo le ola.

O le tulafono i totonu ole tatou DNA o loʻo iai faʻatonuga ile faiga o polotini e taua tele mo lo tatou tuputupu aʻe, atinaʻeina, ma le soifua maloloina lautele.

E uiga ile DNA

DNA tu mai le deoxyribonucleic acid. E faia i ni iunite o meaola fausia poloka valaʻauina o nucleotides.

DNA o se mole taua tele mo le gata o tagata, ae mo le tele o isi mea toto foi. DNA o loʻo iai a tatou measina ma tatou kenera - o le mea lea e tulaga ese ai tatou.

Ae o le a le mea moni DNA fai? Faʻaauau faitau ina ia maua atili e uiga i le faʻavaeina o DNA, o a mea e fai, ma aisea e taua ai tele.

DNA i le soifua maloloina, faʻamaʻi, ma le soifua matua

Lou genome lautele

O le atoa seti o lau DNA e taʻua o lou genome. O loʻo iai 3 piliona faʻavae, 20,000 genes, ma 23 paga o chromosome!

Oe tofi le afa o lau DNA mai lou tama ma le afa mai lou tina. Lenei DNA e sau mai le sperm ma fuamoa, faʻatulagaina.

O Genes e fai lava sina laitiiti o lau genome - naʻo le 1 pasene. O le isi 99 pasene e fesoasoani e faʻatonutonu mea e pei o afea, faʻafefea, ma pe o le a le aofaʻi o polotini e gaosia.

O loʻo aʻoaʻoina pea e saienitisi le tele o mea e uiga ile nei DNA e leʻo faʻaigoaina.

DNA faʻaleagaina ma suiga

O le DNA code e ono afaina. O le mea moni, ua fuafuaina e fiasefulu afe o DNA faʻaleagaina mea tutupu i aso uma i totonu o tatou sela taʻitasi. Faʻaleagaina mafai ona tupu ona o mea e pei o mea sese i le DNA toe faʻapipiʻi, saoloto radicals, ma le faʻaalia i UV radiation.

Ae aua le fefe! O ou sela o loʻo i ai ni polotini faʻapitoa e mafai ai ona iloa ma faʻaleleia le tele o tulaga o le faʻaleagaina o DNA. O le mea moni, e le itiiti ifo i le lima tele DNA faʻaleleia auala.

Suiga o suiga i le faʻasologa o DNA. E mafai ona leaga i latou i nisi taimi. E mafua ona o se suiga i le DNA code mafai ona i ai lalo afaina i le auala na faia ai se polotini.

Afai e le galue lelei le polotini, e mafai ona maua le faʻamaʻi. O ni faʻataʻitaʻiga o faʻamaʻi e tutupu ona o suiga i se tasi o genes e aofia ai le cystic fibrosis ma le sickle cell anemia.

Mutations mafai foi ona taitai atu ai i le atinaeina o kanesa. Mo se faʻataʻitaʻiga, afai o genes coding mo polotini e aofia ai i le sela tupuola ua suia, sela mafai ona tutupu ma vaevaeina i fafo atu o le faʻatonutonu. Nisi faʻafitauli mafuaʻaga o le kanesa e mafai ona maua a o isi e mafai ona maua e ala i le faʻaalia o vailaʻau e pei o UV radiation, vailaʻau, po o le asu sikaleti.

Ae le o uma suiga e leaga. O loʻo matou mauaina i latou i taimi uma. O nisi e le afaina ae o isi e saofaga i le tatou eseʻesega o se ituaiga.

O suiga e tutupu i le sili atu ma le 1 pasene o le faitau aofai e taʻua o le polymorphism. Faʻataʻitaʻiga o nisi polymorphisms o lauulu ma mata lanu.

DNA ma le matua

E talitonuina ole faʻaleagaina ole DNA e le mafai ona toe faʻaleleia e mafai ona faʻaputuputu a o tatou matua, fesoasoani e faʻatosina le matua faiga. O a ni mea e mafai ona aʻafia ai lenei mea?

Se mea e ono tele sona sao i le DNA faʻaleagaina e fesoʻotaʻi ma le matua o le faʻaleagaina ona o saoloto radicals. Peitai, o lenei tasi auala o le faʻaleagaina atonu e le lava e faʻamatala ai le matua faʻagasologa. E tele mea e ono aʻafia ai foʻi.

Tasi pe aisea DNA faʻaputuputu faʻaputuputuina a o tatou matutua e faʻavae i le evolusione. E i ai le manatu o DNA faʻaleagaina ua toe faʻaleleia atili faʻamaoni pe a tatou o toe fanafanau tausaga ma maua ni fanau. Ina ua uma ona tatou pasia o tatou tumutumu tausaga fanautama, o le toe faaleleia faiga masani lava ona paʻu.

O le isi vaega o le DNA e ono aʻafia i le soifua matua o le telomeres. Telomeres o loʻo faʻasolosolo ona toe fai DNA faʻasologa o loʻo maua i le pito o au chromosome. Latou te fesoasoani e puipui le DNA mai le faʻaleagaina, ae latou te faʻapuʻupuʻu foʻi i taʻamilosaga taʻitasi o DNA.

Telomere faʻapuʻupuʻu na fesoʻotaʻi ma le matua faʻagasologa. Ua maua foi o nisi ituaiga olaga e pei o le lapoʻa, aʻafia i le ulaula tapaa, ma le mafaufau popole e mafai ona fesoasoani i le telomere faʻapuupuuina.

Atonu o le faia o filifiliga lelei i le olaga e pei o le tausisi pea i le soifua maloloina, faʻatonutonu o le popolevale, ma le le ulaula e mafai ai ona tuai telomere? O lenei fesili o loʻo faʻaauau pea ona fiafia tele i ai tagata suʻesuʻe.

O le a le DNA faia?

O le DNA mole mole fausiaina o nucleotides. E tolu vaega eseese o loʻo iai i totonu ole nucleotide - o le suka, o le vaega o le phosphate, ma le nitrogen base.

O le suka i le DNA e taʻua o le 2'-deoxyribose. O vailaʻau suka nei e feauauai ma vaega o le phosphate, e maua ai le "ivitū" o le fua o le DNA.

O suka uma i totonu o le nucleotide o loʻo iai le faʻavaeina o le nitrogen. E fa ituaiga eseese o faʻavaeina nitrogen o loʻo maua i DNA. Latou te aofia ai:

• adenine (A)
• cytosine (C)
• guanine (G)
• thymine (T)

O a foliga o le DNA?

O vaega e lua o DNA e fausia ai le 3-D fausaga e taʻua o le helix faʻaluaina. Pe a faʻataʻitaʻia, e tai foliga pei o se apefai ua mimilo i totonu o se faʻataʻamilomilo lea o faʻavae faʻavae o tama ma o le suka phosphate pito i tua o vae.

E le gata i lea, e taua le maitauina o le DNA i le totonugalemu o sela eukaryotic e laina, o lona uiga o pito o fuafuati uma e leai se tau. I totonu o le sela prokaryotic, o le DNA e fausia ai se faʻataʻamilosaga fausia.

O le a le mea e fai e le DNA?

O le DNA e fesoasoani i lou tino e tupu

DNA o loʻo iai faʻatonuga e manaʻomia mo se tino - oe, se manulele, poʻo se laʻau mo se faʻataʻitaʻiga - e tupu, tupu, ma toe fanafanau. O nei faʻatonuga e teuina i totonu o le faʻasologa o nucleotide base paga.

O au sela e faitau le faʻailoga lea tolu faʻavae i le taimi e fai ai polotini e taua mo le tuputupu aʻe ma le ola. O le faʻasologa o DNA e tuʻu ai faʻamatalaga e gaosia ai se polotini ua taʻua o le kenera.

O kulupu taʻitasi o vaega e tolu e faʻatatau i le amino acid, o poloka ia o polotini. Mo se faʻataʻitaʻiga, o faʻavae faʻavae T-G-G faʻamaoti le amino acid tryptophan aʻo paga faʻavae G-G-C faʻamaoti le amino acid glycine.

O nisi tuʻufaʻatasiga, pei o le T-A-A, T-A-G, ma le T-G-A, o loʻo faʻailoa mai foi le iʻuga o le polotini. Lenei taʻu atu i le sela e le toe faʻaopopo nisi amino acids i le polotini.

O polotini e faia i tuʻufaʻatasiga eseese o amino acids. A tuʻu faʻatasia i le faʻasologa saʻo, e taʻitasi le protein ma lona faʻavae tulaga ese ma galue i totonu o lou tino.

Faʻafefea ona e sau mai le DNA code i le protein?

E oʻo mai i le taimi nei, ua matou aʻoaʻoina o loʻo iai i le DNA le tulafono lea e tuʻuina mai ai i le sela ni faʻamatalaga i auala e fai ai polotini. Ae o le a le mea e tupu i le va? I se faaupuga faigofie, o lenei e tupu e ala i le lua-sitepu faʻagasologa:

Muamua, o DNA e lua na vaeluaina. Ma, polotini faʻapitoa i totonu o le fualaʻau faitau le faʻavae paʻaga i luga o se DNA strand e fausia ai se vailauga messenger molelaʻau.

O lenei faiga e taʻua o le transcript ma le molemole na fausia e taʻua o le messenger RNA (mRNA). mRNA o seisi ituaiga o nucleic acid ma na te faia tonu le mea lona igoa faʻauiga. E fealuai i fafo atu o le kulimi, avea o se feʻau i masini feaveai e fausia polotini.

I le sitepu lona lua, o vaega faʻapitoa o le sela e faitau le feau a le mRNA tolu paga faʻavae i le taimi ma galulue e faʻaputuputu se polotini, amino acid e le amino acid. O lenei faiga e taʻua o le faaliliuga.

O fea e maua ai le DNA?

O le tali i lenei fesili e mafai ona faʻalagolago i le ituaiga o meaola o loʻo e tautala ai. E lua ituaiga o sela - eukaryotic ma prokaryotic.

Mo tagata, o loʻo iai DNA ile tatou sela taʻitasi.

Eukaryotic sela

O tagata ma le tele o isi mea ola e iai a latou sela eukaryotic. O lona uiga o a latou sela o loʻo i ai le membrane-bound nucleus ma le tele o isi membrane-bound fausaga e taʻua o organelles.

I totonu o le sela eukaryotic, o loʻo i totonu o le sela le DNA. O loo maua foi sina vaega o DNA i totoga e taʻua o le mitochondria, o fale ia o le sela.

Talu ai o loʻo i ai se tapulaʻa aofaʻi avanoa i totonu o le kulimi, o le DNA tatau ona afifi afifi. E tele vaega eseʻese o le afifiina, peitaʻi o oloa mulimuli o fale ia tatou te taʻua o chromosome.

Sela Prokaryotic

O meaola e pei o siama o sela prokaryotic. O nei sela e leai ni nucleus poʻo organelles. I sela prokaryotic, o le DNA e maua mau faʻapipiʻiina i le ogatotonu o le sela.

O le a le mea e tupu pe a vaelua ou sela?

O sela o lou tino e vaeluaina o se masani masani o le tuputupu aʻe ma le atinaʻega. A tupu lenei mea, e tatau ona tofu sela fou ma le kopi atoa o DNA.

Ina ia mafai ona ausia lenei mea, o lau DNA tatau ona faia se gaioiga taʻua o le toe faʻatatau. A tupu lea mea, ona vaelua ai lea o le DNA e lua. Ma, faʻapitoa sela sela faʻaaoga fualaʻau uma e fai ma faʻataʻitaʻiga e faia ai se DNA fou.

A maeʻa le kopiina, o loʻo i ai lua mole DNA DNA lua. E tasi le seti o le a alu i sela fou taʻitasi pe a maeʻa fevaevaeaʻiga.

Ave ese

DNA e taua i lo tatou tuputupu aʻe, toe gaosia, ma le soifua maloloina. O loʻo iai faʻatonuga talafeagai mo ou sela e gaosia ai polotini e aafia ai le tele o gaioiga ma gaioiga i lou tino.

Talu ai e taua tele le DNA, o faʻaleagaina poʻo suiga e mafai ona fesoasoani i nisi taimi i le atinaʻeina o faʻamaʻi. Ae ui i lea, e taua foi le manatuaina o fesuiaʻiga e mafai ona aoga ma saofagā i la tatou 'eseʻese foi.