Faʻamaʻi pipisi i totonu ole mama

Interstitial lung disease (ILD) o se vaega o faʻaletonu o le mama lea e tupu ai le mumusu o le tino ma faʻaleagaina.

O mama e iai tamaʻi ea ea (alveoli), o iina e mitiia ai le okesene. O nei taga o le ea e faʻalauteleina ma manava taʻitasi.

O mea o loʻo siʻomia ai nei taga o le ea e taʻua ole interstitium. I tagata e iai faʻamaʻi mama i le va, e fai ma maaʻa pe maʻila le tino, ma e le mafai e taga ole ea ona faʻalauteleina. O lona iʻuga, e le tele le okesene e maua i le tino.

ILD mafai ona tupu e aunoa ma se lauiloa mafuaʻaga. E taʻua lea ole idiopathic ILD. Idiopathic pulmonary fibrosis (IPF) o le faʻamaʻi sili ona taatele o lenei ituaiga.

E tele foʻi faʻalauiloa mafuaʻaga ILD, aofia ai:

• O faʻamaʻi o le Autoimmune (lea e osofaʻi ai le tino i le tino) pei o le lupus, rheumatoid arthritis, sarcoidosis, ma le scleroderma.
• Lulu pupuga ona o le manava i se vailaʻau vailaʻau pei o nisi ituaiga o pefu, fungus, poʻo suia (hypersensitivity pneumonitis).
• Vailaau (e pei o nitrofurantoin, sulfonamides, bleomycin, amiodarone, methotrexate, auro, infliximab, etanercept, ma isi chemotherapy vailaʻau).
• Togafitiga i le fatafata.
• Galulue ma pe faataamilo asbestos, pefu malala, pulupulu efuefu, ma silica efuefu (taʻua o masaniga mama faamaʻi).

O le ulaula sikaleti e ono faʻateleina ai le ono tupu o ni ituaiga o ILD ma ono faʻatupuina ai le faʻamaʻi.

O le le lava o le manava o se faʻailoga taua o le ILD. Oe ono manava vave pe manaʻomia manava loloto:

• Muamua lava, atonu e le ose le manava ma e naʻo le faʻamalositino, aʻeaʻe i faasitepu, ma isi gaioiga e faʻalogo ai.
• I le aluga o taimi, e mafai ona tupu i le itiiti gaioiga gaioiga e pei o le taʻele po o lavalava, ma pei o le faʻamaʻi atili leaga, tusa lava pe 'ai pe talanoa.

Tele o tagata e maua ile maʻi lea e maua foʻi ile tale mamago. O le tale mago o lona uiga e te le tale i soʻo se pupula poʻo sputum.

Ova taimi, paʻu mamafa, lelava, ma maso ma soʻoga tiga o loʻo iai foi.

Tagata e sili atu le alualu i luma ILD ono i ai:

• Faʻateleina le faʻateleina ma le piʻo o le faʻavae o atigilima (kalapu).
• Lanumoana lanu o laugutu, paʻu, poʻo atigilima ona o le maualalo ole toto okesene tulaga (cyanosis).
• Faʻailoga o isi faʻamaʻi pei o le gugu poʻo faʻafitauli folo folo (scleroderma), fesoʻotaʻi ma le ILD.

E faʻataʻitaʻi e le tausi soifua le suʻega o le tino. E lagona foʻi le faʻamamaina ole manava peʻa faʻalogo ile fatafata ile stethoscope.

O suʻega ia e ono faia:

• Toto suʻega e siaki ai faʻamaʻi o le autoimmune
• Bronchoscopy ma pe leai ni biopsy
• Fatafata x-ray
• Maualuga faʻataʻitaʻiga CT (HRCT) faʻataʻitaʻi o le pusa
• MRI pusa
• Echocardiogram
• Tatala biopsy mama
• Fuataga ole maualuga ole okesene ile toto ile malologa pe a toaga
• Kasa kasa
• Suʻesuʻega o le pulmonary function
• Ono minute suʻega savali (siaki pe o le a le mamao e te savali ai i le 6 minute ma pe fia taimi e te manaʻo ai e taofi e manava ai lau manava)

Tagata o loʻo tele faʻaalia i iloa mafuaʻaga o le mama faʻamaʻi i le falefaigaluega e masani lava ona siakiina mo mama faʻamaʻi. O nei galuega e aofia ai le eliina o le koale, oneone oneone, ma le galue i luga o se vaʻa.

Togafitiga faalagolago i le mafuaaga ma le umi o le faamai. O vailaʻau e taofiofi ai le faʻamalosi tino ma faʻaititia ai le fulafula i mama ua faatonuina pe a fai o se faʻamaʻi o le autoimmune ua mafua ai le faʻafitauli.Mo nisi tagata o loʻo i ai le IPF, pirfenidone ma le nintedanib o vailaʻau ia e lua e ono faʻaaogaina e faʻagesegese ai le faʻamaʻi. Afai e leai se faʻapitoa togafitiga mo le tulaga, o le faʻamoemoe ia faia oe ia sili atu le toʻafimalie ma lagolagoina māmā gaioiga:

• A e ulaula, fesili i lau tautua pe faʻafefea ona taofi le ulaula.
• Tagata e maualalo le maualuga o le okesene o le a maua le okesene togafitiga i totonu o lo latou fale. O le fomaʻi manava o le a fesoasoani ia te oe seti le okesene. E manaʻomia e aiga ona aʻoaʻo lelei le faʻasaoina ole okesene ma le saogalemu.

Lung rehabilitation mafai ona maua ai le lagolago, ma fesoasoani ia te oe aʻoaʻo:

• Eseese metotia manava
• Faʻafefea ona seti lou fale e sefe ai le malosi
• Faʻafefea ona 'ai le lava kalori ma meaʻai
• Faʻafefea ona tumau toaga ma malosi

Nisi tagata e iai ILD alualu i luma ono manaʻomia se fesuiaiga o māmā.

Oe mafai ona faʻafaigofieina le popolevale o maʻi i le auai i se vaega lagolago. O le fefaʻasoaaʻi ma isi e masani ona maua ni faʻafitauli ma faʻafitauli e mafai ona fesoasoani ia te oe e te le lagona ai le tuua toʻatasi.

O le avanoa e toe malosi ai poʻo le ILD ua atili ai lona leaga faʻalagolago i le mafuaʻaga ma pe o le a le ogaoga o le faʻamaʻi ina na muamua faʻamaonia.

O nisi tagata e maua ile ILD e tupu le faaletonu ole fatu ma toto maualuga ile toto o latou mama.

Idiopathic pulmonary fibrosis e leaga lana vaai.

Valaʻau lau tautua pe a fai:

• O lau manava ua amata ona faigata, saoasaoa, pe sili atu papaʻu nai lo le taimi muamua
• E le mafai ona manava loloa, pe manaʻomia le punou i luma pe a e nofo
• O loʻo tele lou tiga ile ulu
• E te lagona le fia moe pe le mautonu
• Ua e fiva
• O loʻo e tale i luga o le pupū pogisa
• O ou tamatamai lima poʻo le paʻu i ou atigilima e lanumoana

Faʻasalalauina faʻamaʻi mama parenchymal; Alveolitis; Idiopathic pulmonary pneumonitis (IPP)

• Faʻafefea ona manava pe a fai e te le manava
• Faʻamaʻi pipisi i totonu ole vaʻa - tagata matutua - faʻateʻaina
• O le saogalemu o le okesene
• Malaga ma faʻalavelave manava
• Faʻaaogaina okesene i le fale

• Kalapu
• O tagata faigaluega koale pneumoconiosis - tulaga II
• O tagata faigaluega koale pneumoconiosis - tulaga II
• O tagata faigaluega koale pneumoconiosis, faigata
• Respiratory system

Corte TJ, Du Bois RM, Wells AU. Faamai fesoʻotaʻiga. I: Broaddus VC, Mason RJ, Ernst JD, et al, eds. Murray ma Nadel's Textbook of Respiratory Medicine. 6th ed. Filatelefaia, PA: Elsevier Saunders; 2016: mata 65.

Raghu G, Martinez FJ. Faʻamaʻi pipisi i totonu ole mama. I totonu: Goldman L, Schafer AI, eds. Faʻafomaʻi Goldman-Cecil. 26th lomiga. Filatelefia, PA: Elsevier; 2020: chap 86.

Ryu JH, Selman M, Colby TV, King TE. Idiopathic interstitial pneumonias. I: Broaddus VC, Mason RJ, Ernst JD, et al, eds. Murray ma Nadel's Textbook of Respiratory Medicine. 6th ed. Filatelefaia, PA: Elsevier Saunders; 2016: mata 63.