Antibody maso maso lamolemole (ASMA)

Anotusi

• O le a le faʻataʻitaʻiga o le maso maso puipuia (ASMA)?
• Hepatitis o le autoimmune
• Faʻafefea ona faʻataʻitaʻia le teteʻe i maso maso e faʻataʻitaʻi?
• O a ni aʻafiaga?
• O le a le uiga o faʻaiʻuga o suʻega?
• Iʻuga masani
• Iʻuga le masani ai

O le a le faʻataʻitaʻiga o le maso maso puipuia (ASMA)?

O le anti-lamolemole maso sela (ASMA) suʻesuʻe iloa ai siama na osofaʻia le maso lamolemole. O lenei suʻega manaʻomia se faʻataʻitaʻiga o le toto.

O lau siama puipuia e iloa ai mea e taʻu o antigens e ono afaina ai lou tino.O siama ma siama e ufiufi i antigens. A iloa e lau faʻamalosi tino se antigen, na te faia se polotini e taʻua o le antio e osofaʻi ai.

Soʻo se siama e tutasi, ma e puipuia uma e le tasi le ituaiga antigen. O isi taimi o lou tino e sese ai ona faia ni autoantibodies, o ni vailaʻau e osofaʻia ai lou tino lava sela maloloina. Afai o lou tino amata amata osofaia ia lava, oe ono maua i se faʻamaʻi autoimmune.

O le ASMA suʻega vaʻai mo le tasi ituaiga o autoantibody e osofaʻia lamolemole maso. Aneti-lamolemole maso maso o loʻo maua i le autoimmune ate faʻamaʻi e pei o le muamua biliary cholangitis ma autoimmune hepatitis (AIH).

Hepatitis o le autoimmune

A faʻapea e te maua i le maʻi fatu masani, e foliga mai o le a faʻatautaia e lau fomaʻi le suʻega ole ASMA. E mafai ona fesoasoani le suʻega e faʻamaonia ai pe e te aʻafia ile AIH.

O siama le mafuaʻaga tele o le hepatitis i le lalolagi atoa. AIH o se tasi tuusaunoa. O lenei ituaiga o faʻamaʻi o le ate e tupu pe a osofai e lau puipuiga lou sela sela. O le AIH o se tulaga masani ma e ono iʻu ai i le cirrhosis, poʻo le maʻila, o le ate ma iu ai ina le aoga le ate.

Faailoga ma faʻailoga AIH aofia ai:

• faʻalauteleina le ate, taʻua o le hepatomegaly
• manava o le manava, pe fulafula
• agamalu i luga o le ate
• miaga pogisa
• sitepu lanu-sesega

Faʻailoga faʻaopopo aofia ai:

• samasama o le paʻu ma mata, poʻo jaundice
• mageso
• lelava
• leai se fiaai
• niniva
• puaʻi
• tiga soʻoga
• tiga le manava
• mageso le paʻu

Faʻafefea ona faʻataʻitaʻia le teteʻe i maso maso e faʻataʻitaʻi?

Oe le manaʻomia le faia o se mea e sauniuni ai mo se ASMA suʻega.

E mafai ona fai le suʻega i le:

• falemai
• falemaʻi
• fale suesue

Ina ia faia le suʻega ASMA, o le fomaʻi faʻapitoa o le a mauaina se faʻataʻitaʻiga toto mai ia oe.

E masani lava, oe tuʻuina atu se faʻataʻitaʻiga toto i le auala lenei:

1. O le fomaʻi polofesa na te afifiina le fusipaʻu i lou lima i luga. Ole mea lea e taofi ai le tafe o le toto, faʻafaigofie ai ona iloa ou uaua, ma faʻafaigofie ai ona tuʻu le nila.
2. A maeʻa ona maua lou uaua, e faʻamama e le fomaʻi soifua maloloina lou paʻu i le vailaʻau oona ma faʻapipiʻi se nila ma se paipa faapipiʻi e faʻaputuputu le toto. A o alu le nila i totonu, e te ono lagonaina se puʻupuʻu puʻupuʻu poʻo se lagona tiga. Oe ono maua foi sina laʻititi faʻaletonu pe a faʻatautaia e le fomaʻi polofesa le nila i lou uaua.
3. A maeʻa ona faʻaputuputu e le polofesa lou lava toto, o le a latou aveʻese le paʻu faʻamau mai lou lima. Latou te aveʻese le nila ma tuʻu le fua poʻo se fasi cotton i luga o le tulaga o tui ma faʻaoga le omiga. Latou te faʻamautuina le fua poʻo le cotton i se fusi.

A maeʻa ona aveʻese le nila, atonu e te lagona le gatete i le nofoaga. Tele o tagata latou te le lagonaina lava se mea. E seasea maua se lagona faʻanoanoa mamafa.

O a ni aʻafiaga?

O le suʻega ASMA e laʻititi le aʻafiaga. Atonu e i ai sina laʻititi o le totolia i le nofoaga o le nila. Faʻapipiʻiina le nofoaga o faʻamau mo ni nai minute pe a uma ona aveʻese e le fomaʻi fomaʻi le nila e mafai ona faʻaitiitia ai le totolia.

O nisi tagata e ono aʻafia i le toto faʻaauau pe a maeʻa ona aveʻesea e le polofesa le nila. Taʻu i le pule faʻataʻitaʻi pe afai o loʻo e inuina le faʻamaligi toto pe i ai ni faʻafitauli i le palapala toto poʻo le faʻaputuputuga

I ni tulaga seasea lava pe a maeʻa ona e tuʻuina atu se faʻataʻitaʻiga o le toto, e ono tupu le mumu o le alatoto. O lenei tulaga ua lauiloa o le phlebitis. Ina ia togafitia, faʻapipiʻi se faʻamafanafana mafanafana i le tele o taimi i le aso.

I ni mea e seasea tupu, o le maua o le toto e toʻesea e ono iʻu ai i:

• tafetotoi tele
• Malamalama poʻo ua matapogia
• o le hematoma, o le faʻaputuga o le toto i lalo o le paʻu
• se faʻamaʻi i le tulaga o le nila

O le a le uiga o faʻaiʻuga o suʻega?

Iʻuga masani

O faʻaiuga masani o lona uiga e leai ni ASMA taua o iloa i lou toto. O le iʻuga e mafai ona lipotia o se titer. O le titer le lelei, poʻo le masani masani, ua manatu o se dilution lalo ifo o le 1:20.

Iʻuga le masani ai

O tulaga maitauina o ASMA e lipotia mai o se titer.

O faʻaiuga AMSA lelei e sili atu nai lo pe tutusa ma le faʻalauteleina o le 1:40.

Faʻatasi ai ma le faʻamaʻi o le ate autoimmune, o se faʻataʻitaʻiga e toe foi mai lelei mo ASMAs e mafai foi ona mafua mai i:

• siama hepatitis C faaumiumi
• faʻamaʻi mononucleosis
• ni kanesa

O le F-actin antibody test, i se faʻaopopoga i le ASMA test, e ono faʻaleleia atili ai le tomai e iloa ai le autoimmune hepatitis i isi tulaga.

Talu ai o faʻaiuga o suʻega e manaʻomia ai le faʻauigaina, aemaise e faʻatatau i isi suʻega atonu na faia, e taua ai le talanoa i lau fomaʻi e uiga i au faʻaiuga mautinoa.

O le faʻamaoniga o le autoimmune hepatitis o lona uiga o lau puipuiga o le tino o loʻo faia sese ai ni vailaʻau e osofaʻia ai sela maloloina i lou ate.

Soʻo se tasi e mafai ona maua i le autoimmune hepatitis, ae e sili ona taatele i fafine nai lo tamaloloa, e tusa ai ma le National Institute of Diabetes ma Digestive ma Fatugaʻo Faamaʻi.

O le hepatitis o le autoimmune e iʻu lava i le:

• faʻaleagaina o le ate
• faʻamaʻi toto
• kanesa o le ate
• toilalo ate
• le manaʻoga mo le tuiina ole ate

E tatau ona e talanoaina i taimi uma ni au fesili e uiga i faʻaiuga o lau suʻega ma lau fomaʻi. Afai e tatau ai, o le a mafai ona latou fuafuaina au togafitiga sili ona lelei.