O le a le mafuaʻaga tiga i Loʻu Pelvis?

Anotusi

• 1. Faʻamaʻi pipisi o le urinary tract (UTI)
• 2. Faʻamaʻi pipisi mai feusuaiga (STI)
• 3. Hernia
• 4. Appendicitis
• 5. Maʻa fatu poʻo faʻamaʻi
• 6. Cystitis
• 7. Faamaʻi gofie o le manava (IBS)
• 8. Pudendal nerve mailei
• 9. Adhesions
• Tulaga e naʻo fafine e aafia ai
• 10. Mittelschmerz
• 11. Premenstrual syndrome (PMS) ma faʻamaʻi masina
• 12. maitaga Ectopic
• 13. Faʻamamona
• 14. Faamaʻi namu pelvis (PID)
• 15. Ose vavaeʻesega cyst poʻo le torsion
• 16. Fafoaʻi fibroids
• 17. Endometriosis
• 18. Maʻi o le pelvic congestion (PCS)
• 19. Faʻatupu totoga o le pelvic
• Tulaga e naʻo aliʻi e afaina ai
• 20. Fiva ole siama
• 21. Maʻi tigā pelvic tiga
• 22. Faʻamalosia urethral
• 23. Benpl prostatic hyperplasia (BPH)
• 24. Paʻu ole faʻamaʻi ole post-vasectomy
• O afea e vaʻai ai lau fomaʻi

O le mafuaʻaga lea e popole ai?

O le pelvis o le vaega i lalo ifo o lou manava faamau ma luga o ou oga. O alii ma tamaitai uma e mafai ona maua tiga i lenei vaega o le tino. Pelvic tiga atonu faʻailogaina se faʻafitauli ma lau urinary tract, reproductive totoga, poʻo digestive tract.

Nisi mafuaʻaga o tiga pelvic - aofia ai maʻi masina masina i fafine - e masani ma leai se mea e popole ai. O isi e lava le ogaoga e manaʻomia ai se fomaʻi poʻo se asiasiga a le falemaʻi.

Siaki au faʻailoga faʻasaga i lenei taʻiala e fesoasoani ai e suʻe poʻo le a le mafuaʻaga o lou tiga pelvic. Ona vaʻai lea i lau fomaʻi mo se faʻamaoniga.

1. Faʻamaʻi pipisi o le urinary tract (UTI)

O le UTI o se siama siama i se mea i totonu o lau auala urinary. Lenei aofia ai lou urethra, tagāmimi, ureter, ma fatugaʻo. UTIs e taatele, aemaise lava i fafine. E tusa ma le 40 i le 60 pasene o fafine o le a maua se UTI io latou olaga, e masani ona maua i totonu o a latou tagāmimi.

E masani ona e maua i tiga o le pelvis ma le UTI. O le tiga e masani ona i le ogatotonu o le pelvis ma i le eria faataamilo i le ponaivi ponaivi.

Isi faʻailoga aofia ai:

• se manaʻoga faʻanatinati e urination
• mu poʻo le tiga a o e mimi
• puaoa, puaa, pe manogi malosi
• tiga itu ma tua (pe afai o le faʻamaʻi o loʻo i ou fatugaʻo)
• fiva

2. Faʻamaʻi pipisi mai feusuaiga (STI)

Gonorrhea ma chlamydia o siama siama e feaveaʻi e ala i feusuaiga. E tusa ma le 820,000 tagata e aafia i le gonorrhea i tausaga taʻitasi. Chlamydia pipisi lata i le 3 miliona tagata. Ole tele o tulaga ole STI e aʻafia ai tagata mai le 15 i le 24 tausaga.

I le tele o tulaga, gonorrhea ma chlamydia o le a le mafua ai faʻailoga. Tamaʻitaʻi ono i ai tiga i latou pelvis - aemaise lava pe a latou urination pe i ai se manava gaioiga. I tamaloloa, o le tiga e mafai ona i totonu o le toto.

Isi faʻailoga o le gonorrhea aofia ai:

• totoga laʻitiiti e le masani ai (i fafine)
• toto i le va o vaitau (i fafine)
• lafoaʻi, tiga, pe tafetoto mai le tumutumu

Isi faʻailoga o chlamydia aofia ai:

• lafoa ese mai le measā poʻo le pene
• nana i le miaga
• tele o taimi o urination nai lo le masani ai
• tiga poʻo le mu pe a e miima
• tiga i taimi o feusuaiga
• agavaivai ma fulafula o le fualaʻau (i alii)
• lafoaʻi, tiga, pe tafetoto mai le tumutumu

3. Hernia

E tupu se pupula pe a tuleia e se totoga poʻo se vaega se vaega vaivai i maso o lou manava, fatafata, po o lou ogavae. Lenei faatupuina se tigā poʻo achy faʻafuaseʻi. E tatau ona mafai ona e tuleia le faʻaputuga i totonu, a leai o le a mou atu pe a e taoto i lalo.

O le tiga Hernia e atili ai ona tiga pe a e tale, 'ata, piʻo, pe seʻi i luga se mea.

Isi faʻailoga aofia ai:

• o se lagona mamafa i le vaega o le tuʻuga
• vaivaiga poʻo le mamafa i le eria vao
• tiga ma fulafula faataamilo le fualaʻau (i alii)

4. Appendicitis

O le faʻaopoopoga o se paipa manifinifi e faʻapipiʻi i lou toʻatele. I le faʻaopoopoga, ua fulafula luga le faʻaopoopoga.

O lenei tulaga e aʻafia ai le silia ma le 5 pasene o tagata. Tele o tagata e maua i le faʻaopoopoga o loʻo i ai o latou talavou poʻo le 20s.

Apendicitis tiga amata faʻafuaseʻi ma mafai ona ogaoga. E masani ona faʻatotonugalemuina i le itu taumatau i lalo o lou manava. Poʻo le, le tiga e mafai ona amata i lou manava ma alu i lou pito i lalo taumatau manava. E atili ai ona leaga pe a e manava loloto, tale, pe mafatua.

Isi faʻailoga aofia ai:

• niniva
• puaʻi
• ua leai se manaʻo
• fiva maualalo
• papala poʻo manava tata
• fulafula o le manava

5. Maʻa fatu poʻo faʻamaʻi

O maʻa fatugaʻo e fausia pe a faʻaputuputu faʻatasi minerals pei o kalasiu poʻo uric acid i totonu o lou miaga ma faia maa faigata. O maʻa fatugaʻo e masani ona masani ai aliʻi nai lo fafine.

Tele fatugaʻo fatugaʻo le mafuaʻaga faʻailoga seʻi vagana ua amata ona feoaʻi i totonu o le ureter (o tamaʻi paipa e feaveaʻi miaga mai fatugaʻo i le afifi). Talu ai o tubes e laʻititi ma le fetuʻutuʻunaʻi, e le mafai ona latou faʻaloaloa e faʻasolosolo ese le maʻa, ma o lenei mea e mafua ai le tiga.

Lona lua, o le paipa tali atu i le maʻa e ala i le pipiʻi i lalo o le maʻa taumafai e oomi ese mai lea mafua ai se tiga spasm.

Lona tolu, afai e poloka e le maa le tafe o le miaga e mafai ona tua i tua i le fatugaʻo mafua ai le mamafa ma le tiga. O lenei tiga e mafai ona ogaoga.

O le tiga e masani lava ona amata i lou itu ma lou tua, ae mafai ona susulu atu i lou manava lalo ma auvae. E mafai foʻi ona e maua le tigā pe a e toaga. Paʻu maʻa tiga e sau i galu e atili ai ona ogaoga ona mou ai lea.

E mafai ona tupu se faʻamaʻi fatu pe a maua se siama i ou fatugaʻo. Lenei mafai foi mafua ai tiga i lou tua, itu, pito i lalo manava, ma groin. O isi taimi e maua ai tagata i faʻamaʻi fatugaʻo i se faʻamaʻi pipisi.

Isi faʻailoga o le maʻa fatu poʻo faʻamaʻi aofia ai:

• toto i lou miaga, lea e mafai ona piniki, mumu, pe enaena
• puaoa puaoa pe manogi leaga
• o se manaʻomia ia urination sili atu masani nai lo masani
• se manaʻoga faʻanatinati e urination
• mumu poʻo le tiga pe a e miaga
• niniva
• puaʻi
• fiva
• malulu

6. Cystitis

Cystitis o se pupuga o le tagāmimi e masani ona mafua mai i se faʻamaʻi o le auala urinary. E mafua ai le tiga poʻo le mamafa i lou pelvis ma lalo lou manava.

Isi faʻailoga aofia ai:

• o se naunautaiga malosi e urination
• mumu poʻo le tiga pe a e miaga
• urination laititi i le taimi
• toto i le miaga
• puaoa puaoa pe manogi malosi
• fiva maualalo

7. Faamaʻi gofie o le manava (IBS)

O le IBS ose tuutuuga e mafua ai faʻamaʻi o le manava e pei o le papala. E le tutusa ma le faʻamaʻi o le manava o le manava, lea e mafua ai le faʻaumiumi umi o le digestive tract.

E tusa ma le 12 pasene o tagata matutua Amerika ua maua i le IBS. O le IBS e aʻafia ai faʻalua i le tele o fafine nai lo aliʻi, ma e masani ona amata a o leʻi atoa le 50 tausaga.

O tiga o le manava ma faʻamaʻi o le IBS e masani ona faʻaleleia pe a fai o sou manava.

O isi faʻailoga a le IBS e aofia ai:

• fula
• kesi
• manava tata
• papala
• puta i totonu o le nofoa

8. Pudendal nerve mailei

O le pudendal neura sapalaiina lagona i lou itutinosa, nusipepa, ma urethra. O se manuʻa, taotoga, poʻo le tuputupu aʻe e mafai ona faʻatosinaina lenei neura i le itu e ulufale ai pe tuʻua le pelvis.

Pudendal nerve mailei mafua ai tiga neura. O lenei lagona e pei o se eletise eletise poʻo tiga tiga loloto i itutinosa, o le eria i le va o itutinosa ma le tumutumu (perineum), ma faataamilo i le tumutumu. E atili ai le tiga pe a e nofo, ma e faʻaleleia pe a e tu i luga pe taʻoto.

Isi faʻailoga aofia ai:

• faʻafitauli e amata ai le tafe o le miaga
• manaʻoga soʻo pe faanatinati e urination
• papala
• tiga o le manava gaioiga
• faʻavaivaia o le penis ma scrotum (i aliʻi) poʻo le vevesi (i fafine)
• Faʻafitauli i le mauaina o se faʻatu (i tamaloloa)

9. Adhesions

Adhesions o fusi o maʻila e pei o aano o mea e fai ai totoga ma aano o lou manava faʻatasi. E mafai ona e maua adhesions pe a uma lou taotoga i lou manava. E tusa ma le 93 pasene o tagata o loʻo faia taotoga manava faʻapipiʻi faʻapipiʻi mulimuli ane.

Adhesions e le o taimi uma e mafua ai faʻailoga. A latou faia, manava tiga e sili ona taatele. E matele ina lipotia lagona tiga ma tiga.

E ui e le masani ona faʻapipiʻi se faʻafitauli pe a pipii ou manava ma poloka, e mafai ona e maua i tiga o lou manava tiga poʻo faʻailoga pei o nei:

• niniva
• puaʻi
• fulafula manava
• papala
• leo tele i ou manava

Vaʻai vave lau fomaʻi pe a maua oe i nei faʻailoga.

Tulaga e naʻo fafine e aafia ai

Nisi mafuaʻaga o tiga pelvic naʻo aʻafia fafine.

10. Mittelschmerz

Mittelschmerz o le upu Siamani mo le "ogatotonu tiga." O le tiga i le manava lalo ma pelvis e maua e nisi fafine pe a latou ovulate. Ovulation o le faʻasaolotoina o se fuamoa mai le fallopian tube e tupu i le afa o lau taamilosaga - o le mea lea o le upu "ogatotonu."

Le tiga e te lagonaina mai mittelschmerz:

• o loʻo i le itu o lou manava e faʻasaʻoloto ai le fuamoa
• mafai ona lagona faʻamaʻa, pe faʻapipiʻi pei ma paʻu
• tumau mo ni nai minute i ni nai itula
• ono fesuiaʻi itu i masina taʻitasi, pe i le itu foʻi e tasi mo ni nai masina taʻitasi

E mafai foʻi ona maua i le faʻamaʻi toto poʻo le faʻateʻa o lou puta.

Mittelschmerz e masani lava e le ogaoga, ae faʻailoa i lau fomaʻi pe a le alu 'ese le tiga, pe afai oe maua se fiva poʻo se niniva faʻatasi ma ia.

11. Premenstrual syndrome (PMS) ma faʻamaʻi masina

Tele fafine e maua i le manava o latou manava lalo aʻo leʻi oʻo i le masina o masina taʻitasi. O le le faʻamafanafana e sau mai suiga o le homone, ma mai le faʻataulia o loʻo osia koneketi aʻo tuleieseina le uteine ​​ufiufi.

E masani ona faʻamama le tiva, ae o isi taimi e tiga ai. O vaitaimi tiga e taʻua o le dismenorrhea. E tusa ma le 10 pasene o fafine e tigaina lava e faʻasoesa ai o latou olaga i aso uma.

Faʻatasi ai ma cramp, oe ono i ai faʻailoga faʻapea pei o muamua pe i lou taimi:

• tiga susu
• fula
• suia lagona
• manaʻoga i meaʻai
• itaitagofie
• lelava
• niniva
• puaʻi
• manava tata
• tiga ulu

12. maitaga Ectopic

E tupu se maʻitaga ectopic pe a tupu se fualaʻau faʻasili i fafo atu o le toʻotoʻo - e masani ona faʻatupuina i paʻu o le fallopian. A o tupu le fuamoa, e mafai ona mafua ai le fallopian paipa pa, lea e ono lamatia ai le ola. I le va o le 1 ma le 2 pasene o maitaga uma i le Iunaite Setete o ectopic maitaga.

Tiga mai se maʻitaga ectopic e sau i luga vave ma mafai ona lagona maamaʻai pe tui. Atonu e naʻo le tasi le itu o lou pelvis. E mafai ona oʻo mai le tiga i galu.

Isi faʻailoga aofia ai:

• palapala toto i le va o vaitau
• tiga i lou pito i lalo po o lou tauʻau
• vaivaiga
• niniva

Valaau lau fomaʻi faʻapitoa pe a iai ni faʻailoga ia te oe. O le maʻitaga Ectopic o se faʻalavelave faʻafuaseʻi.

13. Faʻamamona

O le paʻu ole tama e faʻasino i le leiloa o le pepe a o le i oʻo i le 20 vaiaso o le maʻitaga. E tusa e 10 i le 15 pasene o loʻo iloa e maʻitaga faʻaiʻuina i le maʻitaga. E oʻo atu foʻi i tamaʻitaʻi ono faʻamamulu fanau ae latou te leʻi iloaina ua latou maʻitaga.

O faʻamaʻi poʻo tiga matuitui i lou manava o se tasi faʻailoga o le maʻitaga. Atonu na maua foʻi oe ile faʻamalama poʻo le alu ile palapala.

O nei faʻailoga e le o lona uiga oe mautinoa ua i ai se fafano. Ae ui i lea, e aoga le lipotia i lau fomaʻi ina ia mafai ai ona siaki oe.

14. Faamaʻi namu pelvis (PID)

O le PID o se faʻamaʻi pipisi i le tamaʻi tama tama. E amata pe a oʻo siama i totonu o le measā ma malaga i ovaries, fallopian tubes, poʻo isi totoga fanautama.

PID e masani ona mafua mai i le STI pei o le gonorrhea poʻo le chlamydia. E tusa ma le 5 pasene o fafine i le Iunaite Setete e maua PID i se taimi.

O le tiga mai le PID e totonugalemu i le manava lalo. E mafai ona lagonaina le agamalu poʻo le tiga. Isi faʻailoga aofia ai:

• lafoa i fafo
• palapala toto le masani ai
• fiva
• tiga i taimi o feusuaiga
• urination tiga
• manaʻoga masani e urination

Vaʻai lau fomaʻi pe a maua oe i nei faʻailoga. Afai e le togafitia, o le PID e mafai ona taitai atu ai i le le mauaina o ni fanau.

15. Ose vavaeʻesega cyst poʻo le torsion

O kista o ni taga e tumu i suavai e mafai ona fausia i totonu o au ovaries. Tele fafine e maua cista, ae e masani ona le faʻatupuina ni faʻafitauli poʻo ni faʻailoga. Peitaʻi, afai e mimilo se cyst pe malepe matala (ruptures), e mafai ona mafua ai le tiga i lou pito i lalo manava i le itu e tasi pei o le siste O le tiga e mafai ona maʻa pe le malie, ma e ono sau ma alu.

Isi faʻailoga o le cyst aofia ai:

• o se lagona o le tumu i lou manava
• o le tiga i lou itu i lalo
• tiga i taimi o feusuaiga
• le faʻamatalaina mamafa maua
• tiga i lou vaitaimi
• palapala toto le masani ai
• le manaʻomia ia urination soʻo nai lo masani
• fula
• fiva
• puaʻi

Vaʻai vave le fomaʻi pe a ogaoga le tiga o lou pelvis, pe o loʻo e fiva foʻi.

16. Fafoaʻi fibroids

Uterine fibroids o ni tuputupu aʻe i le puipui o le toʻa. Latou te masani i le taimi o le fafine fanautama tausaga, latou masani e le kanesa.

Fibroids mafai ona amata mai i le laʻititi fatu i lapoʻa lapoʻa e tupu ai lou manava. Tele taimi, fibroids le mafua ai ni faʻailoga. Ole lapoʻa ole fibroids e ono mafua ai le omiga poʻo le tiga ile pelvis.

Isi faʻailoga aofia ai:

• mamafa le palapala i ou taimi
• vaitaimi e sili atu ma le vaiaso
• o se lagona o le tumu pe fula i lou manava lalo
• tiga o le tua
• manaʻoga masani e urination
• tiga i taimi o feusuaiga
• Faʻafitauli ua tiaʻi uma lau puta
• papala

17. Endometriosis

I le endometriosis, mea e masani ona laina ai lou toʻotoʻo e tupu i isi vaega o lou pelvis. O masina taʻitasi, e mafiafia le tino ma taumafai e faʻalu, pei o totonu o le toʻotoʻo. Ae o mea i fafo atu o lou toʻotoʻo e leai se mea e alu i ai, mafua ai tiga ma isi faʻailoga.

Sili atu i le 11 pasene o fafine i le va o tausaga o le 15 ma le 44 maua atiinaʻe endometriosis. O le tulaga e sili ona taatele i fafine o latou i le 30s ma le 40s.

Endometriosis mafua ai tiga pelvic muamua ma i le taimi o lou vaitaimi. O le tiga e mafai ona ogaoga. E i ai foi tiga ia oe pe a e urin pe faia feusuaʻiga.

Isi faʻailoga aofia ai:

• mamafa palapala
• lelava
• manava tata
• papala
• niniva

18. Maʻi o le pelvic congestion (PCS)

I le PCS, e tupu ai vavave i ou ovaries. O nei mafiafia, lapisi uaua e tali tutusa ma varicose veins e fausia i totonu o vae. O afuala e masani ona taofi ai le tafe o le toto i le itu saʻo e ala atu i uaua ua le toe aoga. Lenei e mafua ai le tua o le toto i ou alatoto, ua fulafula.

E mafai foi e tamaloloa ona tupu aʻe vevesi uaua i latou pelvis, ae o lenei tulaga e sili atu ona taatele i fafine.

Pelvic tiga o le autu faʻailoga o PCS. O le tiga e mafai ona lagona le le malie pe aati. E tele taimi e atili ai ona leaga i le aso, ae maise pe a e nofo pe tu tele i luga. Oe mafai foi maua tiga i le feusuaiga ma latalata i le taimi o lou vaitaimi.

Isi faʻailoga aofia ai:

• manava tata
• papala
• varicose veins i ou ogavae
• faʻafitauli taofiofia urination

19. Faʻatupu totoga o le pelvic

O totoga pelvic totoga e nofo i le nofoaga faʻafetai i le moega o maso ma isi aano e lagolagoina latou. Ona o le fanau mai ma le matua, o nei maso e mafai ona faʻavaivaia ma faʻatagaina le tagāmimi, faʻaʻautagata, ma le totoa e pau i lalo i totonu o le measā.

Pelvic organ prolaps mafai ona afaina ai fafine o soʻo se tausaga, ae e sili ona taatele i fafine matutua.

O lenei tulaga e mafai ona mafua ai se lagona o le mamafa poʻo le mamafa i lou pelvis. E te ono lagona foʻi le paʻu o loʻo oso mai i lou vaʻa.

Tulaga e naʻo aliʻi e afaina ai

O ni nai tuutuuga e mafua ai tiga pelvic masani aafia ai alii.

20. Fiva ole siama

O le Prostatitis e faʻasino i le fulafula ma le fulafula o le manava o le prostate. O siama prostatitis o se faʻamaʻi o le gland mafua mai siama. E oʻo atu i le kuata o tamaloloa ua maua i le prostatitis i nisi taimi o latou olaga, ae le atoa i le 10 pasene o latou o le a maua i siama siama.

Faʻatasi ai ma tiga o le pelvic, auga e mafai ona aofia ai:

• o se manaʻoga faʻanatinati pe faʻanatinati e urination
• urination tiga
• le mafai ona pasi le miaga
• fiva
• malulu
• niniva
• puaʻi
• lelava

21. Maʻi tigā pelvic tiga

O tamaloloa e maua i le pelvic tiga i se taimi umi e aunoa ma se faʻamaʻi poʻo seisi mafuaʻaga mafuaʻaga ua faʻamaonia e maua i le maʻi tiga o le pelvic tiga. Ina ia agavaʻa mo lenei faʻamaoniga, oe manaʻomia sa i ai le tiga pelvic mo le itiiti ifo i le 3 masina.

Soʻo se mea mai le 3 i le 6 pasene o tamaloloa e maua i le maʻi tiga o le pelvic tiga. O le urinary masani masani tulaga i aliʻi i lalo o le 50 tausaga.

O tamaloloa e maua i lenei faʻamaʻi e tiga i le penisina, totoga, vaega i le va o le vavae ma le tumutumu (perineum), ma le manava lalo.

Isi faʻailoga aofia ai:

• tiga i le taimi urination ma ejaculation
• se vai vaivai vaivai
• ua faateleina le manaʻomia e toaga
• maso poʻo soʻoga tiga
• lelava

22. Faʻamalosia urethral

O le urethra o le paipa lea e pasia e le miaga mai le tagāmimi mai le tino. Urethral faasaʻosaʻo faasino i se vaiti pe poloka i le urethra mafua mai i le fulafula, manua, po o siama. O le poloka e alu lemu ai le tafe mai o le urine mai le pene.

O le faʻamalosia o le urethral e aʻafia ai le 0.6 pasene o aliʻi a o matutua. I ni tulaga seasea lava, e mafai foi e fafine ona faʻatamaʻia, ae o le faʻafitauli e sili atu ona taatele i alii.

Faʻailoga o le faʻamautu urethral aofia ai tiga i le manava, ma:

• se vaitafe lemu lemu
• tiga a o toaga
• toto i le miaga poʻo le suavai
• tafe o le miaga
• fulafula o le pene
• leiloa le puleaina o le tagāmimi

23. Benpl prostatic hyperplasia (BPH)

O le BPH e faʻatatau i le faʻateleina o le prostate gland. O lenei gland, lea e faʻaopopoina suavai i sua, e masani lava ona amata mai le lapoʻa ma foliga o se uoleni. O le prostate faʻaauau pea ona tupu a o e matua.

A tupu le prostate, oomi i lalo i lou urethra. O le maso o le tagāmimi e tatau ona galue malosi e tulei le miaga. I le aluga o taimi, e mafai ai ona faʻavaivaia le maso o le tagapolo ma mafai ai ona e maua i uiga urinary.

O le BPH e taatele i tama matutua. E tusa o le 'afa o aliʻi e 51 i le 60 tausaga o loʻo maua i lenei faʻamaʻi. E oʻo atu i le 80 tausaga, e oʻo atu i le 90 pasene o aliʻi o le a maua le BPH.

I se faʻaopopoga i se lagona o le tumu i lou pelvis, faʻailoga mafai ona aofia ai:

• se manaʻoga faʻanatinati e urination
• vaivai pe dribbling tafe vai
• faʻafitauli amata ona urosa
• tuleia pe faʻamalosi e urosa

24. Paʻu ole faʻamaʻi ole post-vasectomy

O le vasectomy o se togafiti e puipuia ai se tamaloa mai le mauaina o se fafine maʻitaga. O le taotoga e tipiina ai se paipa e taʻu o le vas deferens, ina ia le toe mafai e le sperm ona ulu i totonu o le sua.

E tusa o le 1 i le 2 pasene o tamaloloa e maua i le vasectomy o le a maua i tiga o latou testicle mo le sili atu i le 3 masina pe a maeʻa le faʻagaioiga. E taʻua lea ole post-vasectomy pain syndrome. E mafai ona mafua mai i le faʻaleagaina o fausaga i le fualaʻau, poʻo le omiga i neura i le eria, faʻatasi ai ma isi mea.

O le tiga e mafai ona tumau, pe sau ma alu. O nisi tamaloloa e maua foʻi tiga pe a oʻo i latou i luga, faia feusuaʻiga, poʻo le ejaculate. Mo nisi tamaloloa, o le tiga e maati ma tuʻia. O isi ua atili ai ona tiga tiga.

O afea e vaʻai ai lau fomaʻi

Le tumau le laititi ma tiga pelvic atonu e leai se mea e popole ai. Afai e ogaoga le tiga pe faaauau mo le sili atu ma le vaiaso, fai se taimi ma lau fomaʻi.

E tatau foʻi ona e vaʻai i lau fomaʻi pe a oʻo ia oe le poto masani:

• toto i le miaga
• miaga manogi leaga
• faʻafitauli pipisi
• le mafai ona iai se gaioiga o le manava
• toto i le va o vaitau (i fafine)
• fiva
• malulu