Ventricular fesoasoani masini

O masini fesoasoani fesoasoani (VADs) e fesoasoani i lou fatu e pamuina le toto mai se tasi o potu pamu autu i le vaega o totoe o lou tino poʻo le isi itu o le fatu. O nei pamu ua totoina i lou tino. I le tele o tulaga latou te fesoʻotaʻi i masini i fafo atu o lou tino.

O le ventricular fesoasoani masini e 3 vaega:

• O se pamu. O le pamu o lona mamafa e 1 i le 2 pauna (0.5 i le 1 kilokalama). E tuʻu i totonu pe i fafo atu o lou manava.
• O se pule eletise. O le pule e pei o se tamaʻi komipiuta e faʻatonutonu pe faʻafefea ona galue le pamu.
• Maa poʻo seisi paoa eletise. O maa e ave i fafo atu o lou tino. Latou te fesoʻotaʻi i le pamu ma se uaea e alu i totonu o lou manava.

Afai o loʻo e tuʻuina i se VAD totoina, oe o le a manaʻomia lautele vai faagase. Ole mea lea e te moe ai ma e leai se tiga ile faiga o mea.

I le taimi o taotoga:

• O le fomai tipitipi fatu e tatalaina le ogatotonu o lou fatafata i se tipiga tipi ona tuueseeseina ai lea o lou fatafata. Lea faʻatagaina le ulufale i lou fatu.
• Faʻamoemoeina i le pamu o loʻo faʻaaogaina, o le fomai tipitipi o le a faʻaavanoaina le avanoa mo le pamu i lalo o lou paʻu ma aano i le pito i luga o lou manava pa.
• O le fomai tipitipi o le a tuu le pamu i lenei avanoa.

O se paipa o le a fesoʻotaʻi le pamu i lou fatu. O le isi paipa o le a faʻafesoʻotaʻi le pamu i lau aorta poʻo se tasi o isi ou alatoto tele. O le isi paipa o le a pasi i totonu o lou paʻu e faʻafesoʻotaʻi le pamu i le faʻatonutonu ma maʻa.

O le VAD o le a ave le toto mai lau ventricle (o se tasi o sili autu pamu potu o le fatu) ala atu i le paipa e tau atu i le pamu. Ma o le masini o le a pamuina le toto i fafo i se tasi o ou alatoto ma i totonu o lou tino.

O taotoga e masani ona umi ile 4 ile 6 itula.

E i ai isi ituaiga o VADs (taʻua o le perkutane ventricular assist masini) e mafai ona tuʻu i ai ma ni metotia laʻititi leaga e fesoasoani ai i le tauagavale poʻo le ventricle taumatau. Ae ui i lea, o nei mea masani e le mafai ona maua ai le tele o tafe (lagolago) pei o taotoga totoina mea.

Atonu e te manaʻomia se VAD pe a fai e faigata tele lou fatu lea e le mafai ona taofiofia i vailaʻau, savaliga masini, poʻo isi togafitiga. E mafai ona e mauaina lenei masini a o e i ai i le lisi faʻatali mo se taotoga o le fatu.O nisi tagata e maua le VAD e mamaʻi lava ma atonu ua i luga o le fatu-mama lagolago masini.

E le o tagata uma e ogaoga le fatu fatu o se lelei sui tauva mo lenei faiga.

O aʻafiaga o lenei taotoga o:

• E oso le toto i vae e ono alu i māmā
• O toto masaa e maua i totonu o le masini ma mafai ona malaga i isi vaega o le tino
• Faʻafitauli manava
• Fatu fatu po o le papala
• Tali o le kanesa i vailaʻau faʻasoesa faʻaaogaina ile taimi o taotoga
• Faamaʻi pipisi
• Toto
• Oti

Toatele tagata o le a iai i le falemaʻi mo togafitiga o latou fatu fatu.

Tele o tagata o loʻo tuʻuina i luga ole VAD e faʻaalu mai nai aso ile tele o aso ile potu o gasegase tigaina (ICU) pe a uma le taotoga. Atonu e te nofo ile falemaʻi mo se vaiaso pe sili atu pe a uma ona tuʻu le pamu. I lenei taimi o le a e aʻoaʻo ai le auala e tausia ai le pamu.

E le fuafuaina ni VAD e faʻafaigata tele mo tagata mamaʻi ma o na tagata mamaʻi e manaʻomia le nonofo i le ICU mo le umi o le latou faʻaaogaina. O nisi taimi e faʻaaogaina ai o se alalaupapa i se taotoga VAD poʻo le toe faʻaleleia o le fatu.

A VAD ono fesoasoani i tagata ua le lava le fatu ia ola umi. E ono mafai foʻi ona fesoasoani e faʻaleleia le ola lelei o tagata mamaʻi.

VAD; RVAD; LVAD; BVAD; Tonu ventricular fesoasoani masini; Tauagavale ventricular fesoasoani masini; Biventricular fesoasoani masini; Pamu fatu; Tauagavale ventricular fesoasoani polokalama; LVAS; Masini fesoasoani i le ventricular fesoasoani; Faʻaletonu ole fatu - VAD; Cardiomyopathy - VAD

• Angina - faʻateʻaina
• Maʻi fatu - faʻateʻa
• Le lava fatu - faʻateʻa
• Taotoga tiga manuʻa - tatala

• Loto - vaega e oʻo i le ogatotonu

Aaronson KD, Pagani FD. Fesoasoani faataamilosaga masini. I: Zipes DP, Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Braunwald E, eds. Braunwald's Heart Disease: O Se Tusitusiga o Faʻafomaʻi Cardiovascular. 11th lomiga. Filatelefia, PA: Elsevier; 2019: chap 29.

Holman WL, Kociol RD, Pinney S. Postoperative VAD pulega: potu fai taotoga e lafoa i fafo ma tala atu: taotoga ma togafitiga faafomai. I totonu: Kirklin JK, Rogers JG, eds. Fesoasoani Faʻatekonolosi Faʻatino: O Se Soa i le Braunwald's Heart Disease. 2nd ed. Filatelefia, PA: Elsevier; 2020: chap 12.

Peura JL, Colvin-Adams M, Francis GS, et al. Fautuaga mo le faʻaaogaina o le masini faʻasolosolo lagolago: masini auala ma filifiliga onosai: o se faʻasaienisi faʻamatalaga mai le American Heart Association. Faasalalauina. 2012; 126 (22): 2648-2667. PMID: 23109468 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23109468/.

Rihal CS, Naidu SS, Givetz MM, et al. 2015 SCAI / ACC / HFSA / STS faʻapitoa maliega faʻapitoa i le faʻaaogaina o masini masini felafolafoaʻiga masini i le fomaʻi o le fatu: faʻamaonia e le American Heart Association, le Cardiological Society of India, ma Sociedad Latino Americana de CardiologiaIntervencion; faamautuina o taua e le Kanata Association o Interventional Cardiology-Association Canadienne de Cardiologiedʻintervention. J Am Coll Cardiol. 2015; 65 (19): e7-e26. PMID: 25861963 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25861963/.